Conferință despre baluri și petreceri în Bucureștiul de altădată, cu Georgeta Filitti
https://www.ziarulmetropolis.ro/conferinta-despre-baluri-si-petreceri-in-bucurestiul-de-altadata-cu-georgeta-filitti/

Fundaţia Calea Victoriei vă invită sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 11:00, la Grand Hotel Continental, la conferinţa istoricului Georgeta Filitti despre „Baluri şi petreceri în Bucureştiul de altădată, 1900-1930”.

Un articol de Elena Simion|11 noiembrie 2015

Dacă vreți să aflați cum socializau românii și străinii în București, în secolele trecute, ce ținute purtau, ce se afla pe mesele festive, ce dansuri erau la modă, o puteți afla ascultând-o pe doamna Georgeta Filitti.

„Oraș al bucuriei, Bucureștiul își păstrează acest renume și în prima jumatate a secolului XIX. De la Palatul Regal până la Ateneele Populare, lumea e preocupată de organizarea petrecerilor. Călătorii străini din Occident, care au descris balurile și sindrofiile la care sunt invitați, sunt impresionați de multitudinea petrecerilor, eleganța interioarelor, meniurile sofisticate și atmosfera veselă a capitalei noastre, admirând totodată cochetăria pariziană a doamnelor și bunele maniere ale domnilor.

Invitațiile sunt râvnite, de la Rege și Regină până la cei mai simpli bucuresteni. Lumea petrece, comentează, e preocupată de îmbrăcăminte, bijuterii, iar această formă de socializare dă expresivitate societății românești.

De la corsetul purtat cu strictete în Belle Epoque se ajunge, după cel de-al Doilea Război Mondial, la “rochia Boston” care e deasupra genunchiului, de la valsul grațios la dansurile americane dezlănțuite – românii dovedesc ca sunt mereu în pas cu moda.” (Georgeta Filitti)

Georgeta Filitti este specializată în istoria modernă şi contemporană a României, cercetător ştiinţific la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în perioada 1961-1998, până la gradul de cercetător principal I, consilier la Fundaţia „Ion Ghica” (1997-2004), bibliotecar, şef de secţie la Biblioteca Metropolitană Bucureşti (2003-2007),  cercetător principal I, la Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (din 2007) și autoare a multor articole, cărți sau traduceri.

filitti

INFO

Înscrierile la conferința despre „Baluri și petreceri în Bucureștiul de altădată, 1900-1930” se pot face pe pagina de Facebook a evenimentului. Numărul de locuri este limitat.

FOTO cu Georgeta Filitti: Petrică Tănase

14
/02
/24

Celebrul musical FAMILIA ADDAMS semnat de Răzvan Mazilu la Teatrul EXCELSIOR din București va avea două reprezentații în exclusivitate la Craiova. Evenimentele sunt programate marți, 27 martie și miercuri, 28 martie 2024 de la ora 19:00 și vor avea loc în Sala “Amza Pellea” a Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

14
/02
/24

În data de 2 martie la Timișoara (Filarmonica Banatul Timișoara – Sala Capitol), 14-16 martie la București (Centrul Naţional de Artă “Tinerimea Română”), 23-24 martie la Cluj-Napoca (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”) și pe 5 aprilie la Iași (Sala Eduard Caudella, Casa Alecu Balș), vor avea loc audiții pentru admiterea celor mai talentați tineri muzicieni în Orchestrele Naționale de Tineret ale României, la care sunt invitaţi atât actuali membri ai ansamblurilor, cât şi aspiranţii la acest statut, scopul acestor audiţii fiind reconfigurarea acestor orchestre.

14
/02
/24

Institutul Cultural Român și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează, în perioada 18 februarie – 3 martie 2024, expoziția „Masa tăcerii”, proiect ce aduce în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de Institutul Cultural Român.

13
/02
/24

CRONICĂ DE FILM “Zona de interes” (2023), de Jonathan Glazer, este un film aproape conceptual, a cărui forţă e dată de contrastul dintre ce vedem în prim-plan, de o parte, şi ce se întâmplă în plan îndepărtat şi ce auzim pe coloana sonoră, de cealaltă parte.

12
/02
/24

Actorul Matei Arvunescu percepe vulnerabilitatea ca pe o lecție de actorie, îl citează pe marele Gabo, încercând să explice cum viața ar putea avea un sens și crede că „revoluție“ e un cuvânt cu mare greutate. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.