Culori în câmp electric, la Conacul Otetelișanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/culori-in-camp-electric-la-conacul-otetelisanu/

Fundaţia “Domeniul Otetelişanu”, în parteneriat cu Galeria Danaart şi Arts United, anunţă tabăra de pictură “În câmp electric”, proiect în cadrul unui amplu program de rezidenţe pentru lumea artistică şi industriile creative, derulat la Conacul Otetelişanu.

Un articol de Liliana Matei|11 septembrie 2014

Evenimentul se va desfășura în perioada 22-30 septembrie, la Conacul Otetelișanu din Benești, un sat aflat la 40 de kilometri de Craiova. Zece artiști sunt invitați să imagineze povești în casele în care desena, cândva, Constantin Lecca, artistul care-și adjudeca, pe la 1800, meritul de a fi fost primul de pe aceste meleaguri care să picteze icoane în stil occidental sau primul care, alături de boierii Otetelișeni, să fi tipărit reviste și cărți la Craiova.

Istoriile vor căpăta culori și sensuri contemporane, în viziuni cu mesaj – deși arta flirtează de ani buni cu nihilismul -, sau în linii inspirate de frumos – deși mai e prea clar unde se sfârșește misiunea lor estetică. În casa Otetelișenilor de la Benești s-a născut Petrache Poenaru, membru titular al Academiei Române, fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova. Probabil că cei mai mulți îl cunosc, însă, mai degrabă drept inventatorul tocului cu rezervor, brevetat la Paris și Viena în 1827, sub complicatul nume de “condeiul portăreț alimentându-se el însuși cu cerneală”.

Păstrând tradiția deschizătorilor de drumuri, la Benești se va testa acum brevetul unui desenator. Pictorii invitați în casa Otetelișenilor vor folosi, în premieră, culorile Caran d’Ache, faimoasa linie profesională elvețiană aleasă să poarte mai departe faima caricaturistului francez care, alături de Emile Zola, uimea lumea pe la 1900. Un anume Arnold Schweitzer a împrumutat, în 1915, acest pseudonim celebru, Caran d’Ache, pentru a fonda la Geneva casa elvețiană de excelență pentru instrumente de scris și culori profesionale. Tot el a inventat un creion special de desen, brevetat cu numele companiei, obiect care între timp a căpătat recunoaștere internațională. În nuanțe cu atâta istorie poate că ar căpăta alt sens căsuța albă a boierilor olteni, pierdută acum printre frasinii care însoțesc un drum gălbior ce duce spre biserică.

O culă boierească ce rămâne senină în amintirea vremurilor în care Otetelișenii se mândreau cu primele școli ridicate în Oltenia sau se întunecă de zarva zilelor în care însuși Tudor Vladimirescu trecea pe aici, în bubuit de flinte și în ropotul zecilor de panduri călări, pentru a le tăia capetele jefuitorilor.

O parte dintre lucrările realizate în cadrul acestui program vor fi incluse în Colecția Otetelișanu, tablourile urmând să fie expuse în cadrul unui eveniment unic, care va avea loc la Galeria Odeon din București.

EXCELENȚĂ ÎN STIL CLASIC

Promotor al culturii și al evenimentelor de înaltă ținută, Fundația “Domeniul Otetelișanu” derulează un amplu program de rezidențe culturale la Conacul de la Benești, serie în care, de la începutul acestei veri, a găzduit mai multe evenimente de anvergură, printre care colocviul pentru excelență în presă – organizat cu sprijinul Institutului Polonez, workshop-uri pentru film documentar, sub îndrumarea regizorilor Copel Moscu și Napoleon Helmis, sau rezidențe de etnografie, care s-au bucurat de sprijinul mai multor misiuni diplomatice la București.

Tabăra de pictură “În câmp electric”, la care au fost invitați zece pictori în ascensiune din România și Franța, va închide acest sezon al burselor de creație, care va fi reluat după câteva săptămâni de vacanță. Programele destinate industriilor creative sunt derulate pentru duce mai departe faima boierilor care au pornit din aceste locuri pentru a-și continua destinul de deschizători de drumuri, iluminați și filantropi. De numele lor se leagă primele piese de teatru și de operetă în limba română, primele tipărituri din Oltenia, primele școli cu predare în limba română, decizii politice cruciale și… de ce nu, amintirea celor mai faimoase baluri, organizate la București, pe la 1900, în cel mai elegant stil parizian.

Imagine: Eugen Vasile Iovan

19
/12
/21

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?], în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) are plăcerea să anunțe deschiderea a trei noi expoziții și intervenții din seria SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI la Suprainfinit Gallery, THE INSTITUTE și Switch Lab, sâmbătă, 18 decembrie. De asemenea, în prima expoziție SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI (1-245), la Combinatul Fondului Plastic, vor avea loc o serie de tururi ghidate.

13
/12
/21

Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă „Întâlnire la muzeu” marți, 14 decembrie, ora 18.00, cât și la un ghidaj cu tema „Reprezentări ale Nașterii Domnului în Galeria de Artă Europeană”. 

08
/12
/21

MNAC deschide, începând cu 9 decembrie 2021, al doilea sezon expozițional al anului care marchează două decenii de la apariția primului muzeu național de artă contemporană din România.

08
/12
/21

Episodul pilot al Sinestezia, proiectul cultural al Asociației Industrii Creative, s-a încheiat. Pe scurt, acesta a însemnat 5 zile în care 14 artiști au adus arta în fața publicului pe 5 scene, sub forme de manifestare variate și contemporane.

25
/11
/21

Expoziția-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene.

24
/11
/21

În perioada 26-30 noiembrie 2021, la Iași are loc prima ediție a evenimentului Sinestezia. Timp de 5 zile, publicul se va întâlni cu artiști ieșeni și din țară și va explora arta în diverse forme neconvenționale, atât fizic, cât și online prin transmisiuni live gratuite.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?