Curiozități despre Palatul Culturii din Iași
https://www.ziarulmetropolis.ro/curiozitati-despre-palatul-culturii-din-iasi/

Ca o încununare a stilurilor arhitecturale neogotic, romantic şi neobaroc, Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, priveşte semeţ în fiecare zi peste orizonturile capitalei culturale a Moldovei. Palatul a fost construit între anii 1906-1925 de către arhitectul Ion. D. Berindey, având suprafaţa totală de 34.236,35 mp.

Un articol de Marian Șușu|10 septembrie 2020

Mozaicul din holul central al palatului este o reproducere fidelă a rozetei din Biserica Abației Saint-Pierre-sur-Dives (1235-1245), din nordul Franței.

Holul central al Palatului Culturii din Iaşi

Gresie și mozaic Alun Graves. Rozeta de la biserica abație din Saint-Pierre-sur-Dives, publicată de Alfred Rame în 1852

Mozaic original Abaţia Saint-Pierre-sur-Dives

Sala Voievozilor, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentată distinct de celelalte săli. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la regele Carol al II-lea.

Intrarea în sala „Henri Coandă”este străjuită de două socluri rămase astăzi fără busturile inițiale. Acestea păstrează încă inscripționate numele foștilor miniștri de justiție Matei B. Cantacuzino (1855-1926) şi Gheorghe Mârzescu (1834-1901). Cele două busturi erau puse în valoare de fundaluri fastuoase, realizate din „mozaic bizantin”. În perioada comunistă cele două busturi au fost înlăturate, ambele personaje fiind indezirabile regimului. Bustul lui Matei Cantacuzino realizat de R. Hette, în 1925, se află astăzi în amfiteatrul ce îi poartă numele din cadrul Facultății de Drept din Iași. Bustul lui Gheorghe Mârzescu este considerat dispărut.

Ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii. Acesta moștenea amintirea orologiului instalat în turnul portii Curții Domnești la 1728 și care a dat, multă vreme, ritmurile orașului. Vitraliile cadranelor ceasului sunt decorate cu cele 12 zodii astrale. Potrivit arhitectului I.D. Berindey, cei doi oșteni, pictați în frescă şi care străjuiesc ceasul, sunt plăieșii lui Dragoș Vodă, descălecătorul Moldovei.

În perioada Primului Război Mondial, Palatul Culturii din Iași a fost transformat în spital; aici soldații răniţi pe front erau îngrijiţi de personalul medical şi de voluntari.

De reţinut este faptul că denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul a încetat să mai fie folosit de Justiţia ieşeană.

Se spune că la 1650 Curtea Domnească din Iași, după ce a fost incendiată de tătari, a fost recondiționată de către Vasile Lupu și mutată . Acum muzeul ce o reprezintă poate fi regăsit sub Palatul Culturii din Iași. Timp de șapte ani, istoricii și arheologii din Iași au făcut săpături și au scos la lumină ziduri vechi care datează din 1430. Astfel au fost păstrate 5 secole importante ale istoriei Țării Românești.

Patru muzee intr-o singura cladire

Situat la parterul Palatului Culturii, în aripa vestică, MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI, tot la parter în aripa estică, este MUZEUL ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII “ŞTEFAN PROCOPIU”, la etaj, sunt galeriile de artă europeană şi românească ale MUZEULUI DE ARTĂ, iar  MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI, este situat la primul şi al II-lea etaj.

În fiecare zi din zona clopotelor Palatului Culturii din Iași răsună melodia “ Noi suntem Români”!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.