Despre Revoluţia din 1989, cu Gabriel Andreescu şi Andrei Ursu, la Cafeneaua critică!
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-revolutia-din-1989-cu-gabriel-andreescu-si-andrei-ursu-la-cafeneaua-critica/

Cu 3 zile înainte de împlinirea a 3 decenii de la prăbuşirea regimului comunist din România, evocăm istoria de atunci împreună cu Gabriel Andreescu şi Andrei Ursu, amfitrionul fiind Ion Bogdan Lefter.

Un articol de Liliana Matei|17 decembrie 2019

Gabriel Andreescu (n. 1952), fizician de formaţie, a fost în anii 1980 unul dintre cei mai importanţi dizidenţi anticomunişti ai noştri. A devenit după 1990 o proeminentă personalitate publică, militant pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, cercetător al istoriei comunismului, profesor de ştiinţe politice, autor a numeroase cărţi, studii, articole pe aceste problematici. Implicat în organizaţii neguvernamentale, expert în drepturile omului şi ale minorităţilor, invitat să redacteze rapoarte pentru guverne şi instituţii independente internaţionale, editează şi Noua Revistă de Drepturile Omului. Dintre cărţile sale: Patru ani de Revoluţie (1994) şi L-am urît pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă (2009), alături de alte şi alte contribuţii analitice şi sintetice, documentare, memorialistice şi de opinie despre  regimul comunist şi despre revoluţia din 1989.

Andrei Ursu (n. 1958), informatician stabilit în Statele Unite ale Americii, la Chicago, este fiul lui Gheorghe Ursu (1926-1985), ucis în închisoare, deţinut din cauza opiniilor sale critice despre regimul comunist. În paralel cu viaţa şi cariera sa de peste Ocean, Andrei Ursu s-a implicat în revelarea adevărului privitor la tragedia părintelui său: a insistat, a pledat, a făcut cercetări de arhive, a strîns mărturii, a depus documente la Parchet, obţinînd finalmente, în anii 2000, condamnarea vinovaţilor. Face în continuare cercetare a istoriei recente, publicînd, între altele, în colaborare cu Mădălin Hodor şi Roland O. Thomasson, „Cine a tras în noi după 22?”. Studiu asupra vinovăţiilor pentru victimele Revoluţiei Române din decembrie 1989 (apărut în Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 4/ 2018). Aceeaşi echipă a finalizat recent volumul Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 (în curs de apariţie la Editura Polirom).

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale pe care le dezbate.

09
/09
/14

Teatrul Excelsior pornește la drum în noua stagiune 2014-2015 cu o tolbă plină de proiecte și gata de ieșirea în marea lume a festivalurilor. Noul director al Teatrului Excelsior, Adrian Găzdaru, vă propune în această toamnă două premiere cu totul speciale.

09
/09
/14

ConTempo, una dintre cele mai apreciate formaţii de cvartet din lume, compusă în întregime din muzicieni români, deţine astăzi o poziţie dorită de multe ansambluri de acest gen: este cvartetul de Stat al Radio Televiziunii Irlandeze şi susţine concerte şi turnee pe toate continentele.

09
/09
/14

Corul de Copii Radio şi alte trei coruri de copii şi tineret din Bucureşti şi din ţară, alături de celebrul Cor Naţional de Cameră Madrigal, vă invită sâmbătă, 13 septembrie (19.00), la un adevărat regal muzical coral la Sala Radio.

08
/09
/14

Ştiaţi că astăzi se împlinesc zece ani de când cel supranumit lordul muzicii româneşti, Dan Spătaru, a plecat dintre noi? Cântăreţul a murit la 8 septembrie 2004, în urma unui atac de cord, la nici 65 de ani. În memoria lui Dan Spătaru este organizat anual, la Medgidia, festivalul care îi poartă numele.

08
/09
/14

De ce preferă artiștii tineri să lucreze în sistemul teatral independent, care sunt riscurile meseriei din această sferă și dacă beneficiile suplinesc în totalitate nevoia de expresie artistică, am aflat de la Chris Simion, Ionuț Grama și Mariana Cămărășan.