Două cărți-document despre teatru, lansate în FNT 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/doua-carti-document-despre-teatru-lansate-in-fnt-2014/

Vineri, 31 octombrie, a avut loc ultima lansare de cărţi la Ceainăria Arcub din cadrul Festivalului Naţional de Teatru.

Un articol de Judy Florescu|2 noiembrie 2014

Cărțile care au fost prezentate, în cadrul lansării în spațiul Ceainăriei Arcub, au fost „Regizorul,acest…” și „Emil Coșeru, actorul nostru”, ambele scrise Călin Ciobotari și editate de Editura Opera Magna. La lansarea celor două cărți au luat cuvântul Mircea Morariu, Călin Ciobotari și Emil Coșeru.

Mircea Morariu: ” „Regizorul acest… „este o carte în care Călin Ciobotari i-a provocat la un dialog pe câțiva dintre regizorii care au montat în vremea din urmă pe scenele ieșene. Sunt de asemenea regizori de origină română, Iulian Negulescu, dar stabiliți în alte părți, la fel cum este și Anca Ovanez, care spune dacă voi nu mă vreți eu vă vreau.  E vorba despre regizori care aparțin unor generații diverse, unii dintre ei aflați într-un moment de culme al profesiei așa cum e cazul a două nume deja clasicizate ale regiei românești – Mihai Măniuțiu și Gabor Tompa.

Dar e vorba și de regizori tineri, unii aflați la o reorientare a profesiei, cum ar fi cazul Antonellei Cornici sau al lui Octavian Jighirgiu. Găsim în carte și un interviu cu Claudiu Goga.  De asemenea, găsim un foarte important interviu care-i probează seriozitatea, făcut cu Radu Alexandru Nica, un regizor care a marcat prin personalitatea sa Teatrul Luceafărul. Îl găsim de asemenea pe Vlad Massaci. Firește, găsim în carte tot felul de aproximări asupra funcției regizorului, asupra relației lui cu trupa , cu teatrul,  cu textul, cu felul în care îl îndrum pe actor pentru găsirea drumului spre rol. Găsim un oarecare război al regizorului cu critica teatrală, care bineînțeles niciodată nu știe să-i aprecieze cum trebuie opera. Toate aceste interviuri trebuie păstrate pentru că pot ajuta la reconstituirea carierei artiștilor.”

Călin Ciobotari spune despre cartea sa,  „Emil Coșeru, actorul nostru”: „Ceea ce mi se pare mie important,  ca și contribuția la istoria teatrului românesc, e în primul rând acea secțiune în care Emil Coșeru rememorează principalele roluri, pe care le-a avut. Domnul Emil Coșeru are capacități analitice, își comentează foarte bine fișele de personaj, are o memorie foarte bună și a reconstituit niște contexte relevante pentru un anumit spirit al teatrului ieșean din acel moment. Apoi o altă secțiune este cea în care schițează niște micro-portrete ale regizorilor cu care a lucrat, și pe primul plan se află doamna Cătălina Buzoianu care realmente a făcut istorie la Iași, în anii 70.”

Emil Coșeru: „A fost o bucurie să reînființăm catedra de actorie, pentru că în 1952 rușii desființaseră Institutul de teatru din Iași. Școala de teatru ieșean este una dintre cele mai bune școli de teatru. Am înființat secția de regie de teatru, care merge foarte bine și să sperăm că în doi-trei ani de zile vom avea un regizor de primă mână“.

19
/09
/22

Timp de trei luni, din septembrie până în noiembrie, Asociația De Basm, cea mai cunoscută instituție autohtonă ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, desfășoară un nou proiect. Este vorba despre MAŞINUŢA DE SCRIS, proiect care își propune să îi apropie pe copii de literatură într-un mod inedit: le oferă un ghid practic de scriere creativă în format digital, îi ajută să creeze ei înșiși povești în cadrul unor ateliere coordonate de scriitori și îi antrenează într-un concurs de scriere care să le dea curaj să se exprime pe o temă care definește noua realitate în care trăiesc – nevoia de solidaritate și de pace.

16
/09
/22

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) a anunțat primii 63 de invitați la ediția din acest an. Lista include nume cunoscute din peste 20 de țări. Alte nume vor fi publicate curând.

16
/09
/22

Sâmbătă, 17 septembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Librăria Kyralina din București (Str. Biserica Amzei 10), prilejuită de apariția în limba franceză a romanului „Fontana di Trevi” la Editura Gallimard („Fontaine de Trevi”, traducere de Nicolas Cavaillès).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.