Dragoş Lumpan lansează la Cărtureşti cea de-a doua ediţie a albumului „Ultima transhumanţă“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dragos-lumpan-lanseaza-la-carturesti-cea-de-a-doua-editie-a-albumului-ultima-transhumanta/

Dragoş Lumpan îşi va lansa albumul fotografic “Ultima transhumanţă” azi, începând cu ora 17.30, în ceainăria din Cărtureşti Verona.

Un articol de Andrada Văsii|17 aprilie 2013

Dragoş Lumpan îşi va lansa albumul fotografic „Ultima transhumanţă“ azi, începând cu ora 17.30, în ceainăria din Cărtureşti Verona.

Lucrarea va fi astfel disponibilă pentru vânzare începând de astăzi pentru toţi cei interesaţi. Documentarul vizual reprezintă rezultatul unui efort etnografic şi socio-psihologic de 5 ani, artistul studiind dispariţia celei mai vechi meserii din lume, păstoritul.

„Am început acest proiect din curiozitate. Mergând cu trenul sau cu maşina am văzut pe câmp oi; lângă oi e şi câte un cioban. Şi am fost curios să aflu câte ceva despre ciobani. Unde dorm, ce mănâncă, ce fac toată ziua, tot anul… Spre exemplu, unii ciobani merg zi de zi cu oile, sute de kilometri într-un an, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp“, spune Dragoş Lumpan.

Trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. Ce am descoperit pe parcursul studiului este însă tocmai dispariţia transhumanţei. De aici şi titlul proiectului, «Ultima transhumanţă». Asistăm la dispariţia unui mod de viaţă. Ciobanii nu vor să mai fie ciobani. Sau cel puţin nu vor să mai meargă la drum zi de zi, an de an, toată viaţa. E mai mult decât o meserie, e un mod de viaţă greu, foarte greu.

Dragoş Lumpan,
artist vizual

O muncă asiduă

Cercetarea însumează călătorii de aproximativ 400.000 km în România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Turcia. Volumul de materiale adunate este covârşitor – 100.000 fotografii, 70 de ore de material filmat şi 100 de ore de înregistrări audio.

După ce a umblat timp de 5 ani, artistul consideră că  ,, noi, în România, avem oameni frumoşi, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumuseţe şi să ne bucurăm de ea”.

Un album și un film

Albumul fotografic are două ediţii. Prima a fost susținută de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir pentru proiectul cultural Transhumanța. Cea de-a doua ediție a fost sprijinită de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), prin programul editorial.

Dragoş Lumpan are în plan şi finalizarea unui film despre păstorit, pornind de la materialele video adunate în timpul călătoriilor. Agenţia GAV este co-producător al filmului.

Încă lucrez la postproducția variantei finale a filmului. Pe prima variantă a filmului Transhumanța am prezentat-o în 2011 la Târgul de artă din Istanbul. Dar după aceea am mai filmat câteva secvențe. Aşa că acum lucrez la varianta finală a filmului

Dragoş Lumpan,
artist vizual

Lucian Georgescu, Managing Partner GAV consideră că proiectul lui Dragoș Lumpan este ,,comparabil cu filmul “Nanook of the North” al lui Flaherty, care vorbeşte despre o civilizaţie pe cale de dispariţie.”

Aprecieri europene şi naţionale

Asemenea lui Caravaggio, care şi-a prezentat arta prin raportare la timp şi loc, Dragoş Lumpan utilizează fotografia ca mijloc de expresie.

Martin Hochleitner,
director al Landesgalerie Linz

Răzvan Exarhu, jurnalist, afirmând despre Dragoş Lumpan că ar fi ,,unul dintre ultimii Sartori ai unei tradiţii care dispare pe neştiute din frumuseţea lumii” .

Foto credit: Ultima transhumanță

04
/05
/20

Un eveniment cultural online lansat de Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, este postat în premieră pe 4 mai, la aceasta adresa https://www.youtube.com/watch?v=mdEgBgfVS1w&feature=youtu.be în ziua în care se împlinesc 65 de ani de la de la dispariţia simbolului culturii muzicale româneşti, George Enescu – compozitor, violonist, pianist, dirijor şi ilustru profesor.

27
/04
/20

Pictorii, sculptorii, criticii de artă sau scriitorii sunt cărți deschise ale creației lor, vizibile fiind operele și mai puțin bornele ce duc spre realizarea acestora. Uneori, o întâmplare sau destinul, alteori persoana ce a stat în dreptul lor, au fost sursele ce au dus la expresia formelor de valoare. Soția cunoscutului critic de artă Valentin Ciucă m-a introdus în povestea nescrisă a vieții sale.

08
/04
/20

Centrul Ceh este unul dintre cele mai populare institute culturale din România, cunoscut pentru proiecte ca Documentary Mondays, Future Museum sau Cinemascop. Ca toate instituțiile și organizațiile ce se ocupă cu organizarea de evenimente culturale, Centrul Ceh caută să se adapteze noii situații în care cultura se mută în mediul online. Astfel, seria de interviuri cu artiști români și cehi 5Întrebări va fi publicată în săptămânile următoare.

30
/03
/20

Centrul Cultural Clujean lansează un proiect național care implică artiștii români în lupta cu pandemia COVID-19. Platforma Artiști Împreună răspunde inițiativei Observatorului Român de Sănătate de a transmite teme și subiecte importante ale zilei către un public cât mai larg.