Efecte colaterale
https://www.ziarulmetropolis.ro/efecte-colaterale/

Am urmat din nou Teatrul Nottara în Exil. De data aceasta, la Bulandra, la sala Liviu Ciulei (fostă Izvor), pentru avanpremiera spectacolului „Efecte colaterale”, scris de dramaturgul Alexandru Popa şi regizat de Vlad Zamfirescu. În distribuţie, actori consacraţi: Alexandru Repan, Vlad Zamfirescu, Gheorghe Ifrim, Dan Bordeianu, Luminiţa Erga, Nadiana Sălăgean, Ioana Calotă, Laura Vasiliu, Diana Roman.

Un articol de Andrei Crăciun|19 aprilie 2016

„Efecte colaterale” este un spectacol atipic pentru scena bucureşteană. Începe furibund ca o comedie, nu ştii când e parodie şi când te tratează cu toată seriozitatea, pentru ca, acumulând tensiune dramatică, măştile să cadă, să devină concomitent ibsenian şi pirandellian, ceea ce e un splendid paradox în sine, şi să sfârşească într-o tragedie de toată frumuseţea, de o inspiraţie aproape nordică.

Salut apariţia acestui spectacol de teatru care se sprijină pe un text puternic şi pe un joc actoricesc solid. E greu să remarci vreun actor fără să nedreptăţeşti un altul. Ce să scrii? Că Ifrim e genial în comedie şi că înduioşează cu adevărat în eforturile dumisale de a fi credibil în tragic? Că Zamfirescu e deja un artist matur? Că Nadiana Sălăgean e un nume care ar fi meritat mult mai multă atenţie? Că Dan Bordeianu este, totuşi, un actor de teatru la bază? Că Diana Roman e teribil de dezinvoltă? Că Repan e Repan? Că Luminiţa Erga îşi cunoaşte bine meseria? Că Ioana Calotă aduce un plus de candoare? E puţin.

Gigi Ifrim şi Vlad Zamfirescu

Gigi Ifrim şi Vlad Zamfirescu

”Efecte colaterale” propune dese schimbări de registu, e un spectacol lung, fără să fie obositor. Ajunge la teme mari pornind de la cotidianul din provincie. Totul se învârte în jurul relaţiei dintre un artist şi opera lui, care uneori copiază mult prea fidel realitatea. Este o dramă care trece, nemeritat, în plan secund strivită de celelalte drame, încă şi mai mari. Dar cel mai bine este să mergeţi la teatru şi să vedeţi.

Ploua când am ieşit de la Bulandra. Pe Bulevardul Regina Elisabeta treceau în mare viteză maşini de talie medie. Două doamne elegante, ieşite din Bulandra şi ele (dar şi din Caragiale), se îndreptau agale spre Universitate, adăpostindu-se sub aceeaşi umbrelă. Faceau o cronică. Făceau o critică. Aduceau un reproş: „Frumos, dar filosofic”. Am cules fraza, am reţinut expresia. O dau mai departe.



18
/01
/16

Sezonul premierelor cinematografice românești va fi deschis de un thriller 100% ardelenesc. Este vorba despre cel de-al treilea lungmetraj regizat de Marian Crișan, „Orizont”, care va rula pe marile ecrane din 12 februarie 2016.

18
/01
/16

Actorul american Sean Penn a asigurat că interviul său cu traficantul de droguri mexican, Joaquín El Chapo Guzmán, a eșuat pentru că nu scos la suprafață dezbaterea de fond privind războiul împotriva drogurilor, ceea ce era principala sa intenție

16
/01
/16

Cabaretul cuvintelor, spectacolul a cărui premieră recentă a deschis stagiunea actuală de la Sala Mare a Teatrului Naţional ieşean, se va bucura de prezenţa în rândul spectatorilor a autorului însuşi, scriitorul Matei Vişniec, cel mai jucat dramaturg român în străinătate.

16
/01
/16

UNITER – Uniunea Teatrală din România anunţă cu tristeţe dispariţia actorului THEODOR DANETTI (23 AUGUST 1926 – 16 IANUARIE 2016), pe scena teatrului şi filmului românesc din anul 1955.

16
/01
/16

CRONICĂ DE FILM Deşi o vizionare pe un cât mai mare ecran de cinema nu e de lepădat, „The Revenant”, noul film al lui Iñárritu, suferă de mania monumentalităţii: fiecare secvenţă pare realizată pentru a asalta spectatorul printr-un naturalism care devine un simplu scop în sine, nu un mijloc spre altceva.

16
/01
/16

Teatrul Naţional din Bucureşti anunţă, vineri 22 ianuarie, de la ora 20.00, pe scena Sălii Studio, premiera RECVIEM, una din piesele de mare impact din dramaturgia lui Matei Vişniec, în viziunea unuia dintre regizorii de vârf ai teatrului românesc, Alexandru Dabija.

15
/01
/16

„Muzică, prin fond şi prin formă, poezia lui Eminescu nu mai are nevoie de nici o altă melodie”, spunea criticul şi istoricul literar Garabet Ibrăileanu, încercând să sublinieze ideea, adevăratră în fond, că muzicalitatea poeziei eminesciene, excepţională, îşi este suficientă sieşi. Cu toate acestea, nu puţini au fost artiştii români care, de-a lungul anilor, au pus pe muzică câteva dintre cele mai cunoscute poezii eminesciene.

15
/01
/16

Nana Mouskouri va susține un concert la Sala Palatului, pe 5 martie, evenimentul fiind cuprins în turneul "Happy Birthday". Recitalul artistei, care va fi acompaniată de instrumentiști francezi, va cuprinde șlagărele care au făcut-o celebră.

15
/01
/16

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Centrul Cultural Casa Artelor sector 3 organizează, astăzi, cu începere de la ora 19,00, recitalul extraordinar de poezie și muzica intitulat Eminescu — om, geniu și sfânt. Recitalul va fi susținut de către doi mari artiști ai scenei românești, renumitul actor Dorel Vişan şi apreciatul muzician Ionu - Bogdan Ștefanescu, singurul artist din România care cânta pe Flautul de Aur Muramatsu.