Eugen Ionescu & Cioran. Sau telefoanele de la miezul nopţii
https://www.ziarulmetropolis.ro/eugen-ionescu-cioran-sau-telefoanele-de-la-miezul-noptii/

Ștefan Iordache spunea despre George Constantin: „Dumnezeu l-a înzestrat cu o voce care te lăsa, ca să spun aşa, fără grai”. Valeria Seciu adăuga: ,,La George până şi clişeul era ceva bogat.” Discret cu lumea sa personală, zgârcit în mărturii despre creaţia sa, George Constantin a fost un actor uriaş. În 40 de ani de teatru, a dăruit publicului ceea ce era mai important din fiinţa sa.

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Vânătoarea de vulpi“ (1980), unul din filmele nedreptăţite şi mai puţin cunoscute ale lui Mircea Daneliuc, trebuie redescoperit urgent şi discutat aplicat. Pentru că este o bijuterie ascunsă a cinematografiei române.

La împlinirea a 120 de ani de la nașterea scriitorului Camil Petrescu, Fundația Culturală „Camil Petrescu” și revista „Teatrul azi” organizează  Colocviul Național „Camil Petrescu” pe 23 aprilie, de la ora 11.00, la Teatrul Național din București.

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

MEMORIA CULTURALĂ Pe 17 aprilie 2014 se împlinesc 50 de ani de la dispariţia lui George Vraca (1896-1964). Copilul care fugea de acasă şi care era educat de nuieluşa învăţătorului îşi schimbă destinul de student la Agronomie şi devine unul dintre cei mai mari actori din România.

“Cam ăsta era tata, un om foarte vesel care făcea bancuri și pe scenă, şi la televizor, şi acasă; N-a vrut deloc să fac această meserie, spunea că este o meserie de câine, de umilință; Mă oprește lumea pe stradă și îmi zice - ne e dor de el” - Oana Pellea despre Amza Pellea, artistul care ar fi împlinit, astăzi, 83 de ani.

MEMORIA CULTURALĂ A fost bun, generos, nobil şi modest. A avut talentul de a ajunge la inima oricui. Lumea îl iubea, îl urmărea în tren, pe stradă, la cinema, la teatru.

Ziarul Metropolis inaugurează o nouă rubrică, în care veţi putea citi articole despre cele mai mari poveşti de dragoste, reale, pe care le-a dat istoria. În primul articol puteţi afla cum s-a îndrăgostit Principele Ferdinand de Elena Văcărescu.

Farsa cu bebeluşul. Jules Cazaban, tartorul ghiduşiilor în teatru. Marcel Anghelescu, un actor cu o boală: râsul până la leşin. Moartea pe scenă, jucată cu haz. Teatru. Viaţă. Umor. Istorie.

Grigore Vasiliu-Birlic, unul dintre cei mai mari actori români de comedie, a rămas celebru prin rolurile din teatru și din film. Dar și prin festele pe care le-a jucat colegilor de scenă.

Pe 19 martie 2013, lumea artistică aducea un ultim omagiu celei care a vrăjit spectatorii prin rolurile interpretate, atât în teatru, cât și în film: Irina Petrescu.

MEMORIA CULTURALĂ Despre Iancu Brezeanu, I. L. Caragiale spunea că a fost ,,unul din rarele fenomene care pun adânc marca lor pe o întreagă epocă artistică”. A rămas cunoscut pentru cele două mari pasiuni ale sale: teatrul și vinul.

Alexandru Giugaru, unul dintre cei mai cunoscuți interpreți ai personajelor lui Caragiale, a murit pe 15 martie 1986. Filmele lui Jean Georgescu stau mărturie pentru talentul actorului.

Actrița de la pagina 1 de astăzi este Eliza Petrăchescu (1911-1977). A jucat în filmele «Felix şi Otilia», «Tănase Scatiu», «Nunta de piatră», «Ilustrate cu flori de câmp».

Serialul Actrița de la pagina 1 continuă cu Lucia Sturdza Bulandra (1873 - 1961) - ,,o boieroaică a teatrului românesc”, așa cum o numea regizorul Sică Alexandrescu. A fost directoarea instituției care astăzi îi poartă numele din 1947 până la sfârșitul vieții.

Astăzi, actrița de la pagina 1 este Irina Răchițeanu Șirianu (1920 - 1993), care a iubit rolurile de tragedie și s-a autodefinit ,,un actor de cursă lungă”.

Seria marilor artiste care au marcat teatrul și filmul românesc continuă. Astăzi, actrița de la pagina 1 este Leopoldina Bălănuță (1934 - 1998).

Maria Constantina (Dina) Cocea (1912 - 2008) şi-a făcut studiile de actorie la Paris, dar s-a întors apoi în ţară, convinsă că „orice pământ natal constituie o geografie sacră”.