Experiment în pijama. De ce să scriem și să vorbim corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/experiment-in-pijama-de-ce-sa-scriem-si-sa-vorbim-corect/

Voi face un mic experiment. Vreau să demonstrez că forma contează. Forma mesajelor pe care dorim să le transmitem e importantă. Fără ea, o parte din conţinutul ideilor noastre se pierde, iar receptarea şi interpretarea lui nu sunt corecte.

Un articol de Cristina Drăgulin|23 septembrie 2014

Două analogi. Daca un profesor, sar duce la școală îmbrăcat în pijama spunând că nu are importanta cu ce se îmbraca și că poate preda conținutul lecțiilor înveșmăntat oricum credeți că ar avea succes în ai învăța ce dorește pe elevi? O doctorită daca sar duce la cabinet mbrăcată ca și când ar fi pe un podium de modă și nu numai atâtci s-ar și comporta ca și când ar fi manechin și nu medi v-ați mai duce a doua oară la ea? Ei bine da există, anumite forme în care conținutul unui mesaj (lecțile) sau al unui serviciu prestat (consultația medicală) este ideal să o aibă. Așa se întâmpla și cu mesajel scrise sau vorbite.

Cind întâlnesc cărți care îmi plac însă nu sunt corectate si nici redactate cu atenție atât o parte din mesajul cărții cât și o parte din plăcerea de a citi se pierde. Mintea se potinește, încearcă să ignore, dar descoperind des mici, dar suparătoaregreșeli, ajunge să nu se mai bucure de lectură. Așa și cu acest articol. Nu? Mai aveți un pic și vă enervați citind-ul. Virgule între subiect și predicat, diacritice, litere și cuvinte care lipsesc etc., n-a citit nimeni măcar o dată textul înainte de publicare? Ei bine, asta face parte din experiment. Mai jos, găsiți totul (re)scris corect.

Cât de importantă este forma? Suficientă de importantă ca să afecteze serios mesajul dacă nu-i acordăm atenția necesară. De la topică până la semnele de punctuație, de la conjugarea verbelor la cazurile substantivelor, orice greșeală poate însemna un mesaj distorsionat, confuz și erori de interpretare a lui. O literă sau o cifră poate însemna altceva pe o rețetă a unui doctor, o literă lipsă sau o virgulă în documente oficiale în plus poate duce, la declanșarea unui război. Greșim pentru că ne gândim că asta nu ne afectează nici pe noi, nici pe ceilalți, merge și așa?

…………………………………………………….
Două analogii. Dacă un profesor s-ar duce la școală îmbrăcat în pijama, spunând că nu are importanță cu ce se îmbracă și că poate preda conținutul lecțiilor înveșmântat oricum, credeți că ar avea succes în a-i învăța ce dorește pe elevi? Dacă o doctoriță s-ar duce la cabinet îmbrăcată ca și când ar fi pe un podium de modă, și nu numai atât, ci s-ar și comporta ca și când ar fi manechin și nu medic, v-ați mai duce a doua oară la ea? Ei bine, da, există anumite forme pe care conținutul unui mesaj (lecțiile) sau al unui serviciu prestat (consultația medicală) este ideal să le aibă. Așa se întâmplă și cu mesajele scrise sau vorbite.

Când întâlnesc cărți care îmi plac, însă nu sunt corectate și nici redactate cu atenție, atât o parte din mesajul cărții, cât și o parte din plăcerea de a citi se pierd. Mintea se poticnește, încearcă să ignore, însă descoperind des mici, dar supărătoare greșeli, ajunge să nu se mai bucure de lectură.

Cât de importantă este forma? Suficient de importantă ca să afecteze serios mesajul, dacă nu-i acordăm atenția necesară. De la topică până la semnele de punctuație, de la conjugarea verbelor la cazurile substantivelor, orice greșeală poate însemna un mesaj distorsionat, confuz, incomplet și pot apărea erori de interpretare a lui. O literă sau o cifră poate însemna altceva pe o rețetă a unui doctor, o literă lipsă sau o virgulă în plus în documente oficiale poate duce la declanșarea unui război etc. Greșim pentru că ne gândim că asta nu ne afectează nici pe noi, nici pe ceilalți, pentru că… merge și așa?

Vă las pe voi să trageți concluziile experimentului.

Foto: wikipedia



23
/01
/20

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.