7 idei pentru a-i învăța pe copii să vorbească corect
https://www.ziarulmetropolis.ro/7-idei-pentru-a-i-invata-pe-copii-sa-vorbeasca-corect/

Studii din neuroştiinţe dovedesc că prichindeii vin pe lume echipaţi cu o structură neuronală pregătită pentru a decripta şi învăţa limbajul. Ce se întâmplă însă când aceştia nu sunt expuşi deloc, greşit sau incomplet stimulilor verbali?

Un articol de Cristina Dragulin|16 februarie 2015

Evident, nimic bun. De obicei, asta se soldează cu o întârziere atât în dezvoltarea vorbirii și scrierii, cât și în dezvoltarea gândirii.

Vă propun câteva metode simple, și ușor de aplicat, de a-i obișnui pe copii încă de când sunt foarte mici cu… vorbirea corectă.

1. Primul pas este să le vorbim clar și corect încă de la naștere. Adică, să nu pocim cuvintele, să nu ne prostim pronunțând greșit. Asta nu exclude jocul de sunete, care este chiar indicat, pentru a familiariza bebelușii cu muzicalitatea limbii.

2. Când încep să spună primele cuvinte, să îi luăm în serios, nu să râdem de ei cum pronunță, ci să-i încurajăm să pronunțe corect, repetându-le clar cuvintele pe care ei încearcă să le zică. O metodă dovedită eficientă în acest caz este plasarea degețelelor copilului pe buzele adultului în timp ce acesta pronunță un cuvânt, pentru a simți vibrațiile.

3. Copiii mici au tendința de a „inventa” cuvinte între 2 și 5 ani. Nu trebuie descurajați. Ei se joacă în acest fel cu limba lor, o explorează. Lăsați-i să se joace cu sunetele, cu silabele, cu cuvintele. E o metodă bună pentru dezvoltarea limbajului, a imaginației, dar și a încrederii în sine.

4. Veți vedea că de la inventarea de cuvinte, vor trece repede la inventarea de cântecele, poezioare și povești. Și, desigur, trebuie încurajați să facă asta. Fiți spectatori atenți și entuziaști atunci când vă prezintă micile lor creații.

5. Când copiii întreabă despre sensul unui cuvânt, indiferent care e acesta, trebuie să li se explice ce înseamnă. Dacă nu știți, luați dicționarul și citiți, apoi explicați-le și lor. Încurajați-i să întrebe mereu semnificația cuvintelor pe care le aud și nu le cunosc. De pe la 5-6 ani, îi puteți împrieteni și pe ei cu dicționarul.

6. Încă de la 3-4 ani, puteți juca cu ei jocuri de cuvinte. De pildă, spuneți un cuvânt „mama” și ei trebuie să spună un alt cuvânt care să înceapă cu ultima literă a celui spus de dvs. – „a”. Inventați împreună cu ei jocuri de cuvinte.

7. Trebuie să spun și asta, deși e clar o metodă cunoscută și aplicată de mulți părinți – citiți-le mult copiilor dvs. Opriți-vă când au ceva să vă întrebe, stimulați-i să spună ce le-a plăcut și ce nu într-o poveste, întrebați-i ce personaje și-ar alege să fie și care nu, ce ar modifica în poveste și încurajați-i să completeze ei povestea sau să o continue.

În cartea „Vorbești prin povești” găsiți idei despre jocuri utile pentru a-i ajuta pe copii să vorbească corect. Cartea conține și un CD cu fișe de lucru.

15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.