„Merită” sau „se merită”? Cum se spune corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/merita-sau-se-merita-cum-se-spune-corect/

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

Un articol de Monica Andronescu|22 Noiembrie 2018

O scurtă călătorie cu tramvaiul prin București e întotdeauna o experiență în sine. E frig, plouă, bate vântul, refugiul e înțesat de oameni înhăimurați, fiecare pierdut în gânduri sau în ecranul telefonului… Iar când tramvaiul vine, în sfârșit, te strecori cu greu, înăuntru de-abia poți să respiri și ești fericit când reușești să prinzi un loc mai aerisit în picioare, lângă două scaune, pe care stau așezate comod două doamne cu sacoșe pline-ochi. Vin de la piață și comentează mai mult sau mai puțin entuziaste starea prețurilor… „Nuuu, dar eu prefer, doamnă, vă spun sincer, să bat drumul până aici decât să iau de la noi de la piață gogoșarul sau vânata, că e mai bine, ce să vă spun?!” „Dar nu e prea departe, doamnă? Se merită să bateți drumul până aici? Chiar se merită să știți, și produse mai bune, și mai ieftine. Și aici sunt de la țărani, doamnă, sunt chiar din curte…”

Cobori din tramvai la prima, cu frustrarea că nu auzi mai departe conversația, și îți reprimi impulsul de a le explica celor două doamne că exprimarea lor este greșită, chiar dacă legumele despre care vorbesc sunt, cu siguranță, de cea mai bună calitate.

Asta pentru că, în limba română, verbul „a merita” nu este verb reflexiv sau, mai pe înțelesul tuturor, nu există în limba română verbul „a se merita”. În fond, avem de-a face cu un reflexiv parazitar, în condiţiile în care verbul „a merita” nu poate fi folosit decât la diateza activă, niciodată la cea reflexivă, ca să discutăm în termeni de specialitate. Iar în termeni mai limpezi, trebuie să spunem că alăturarea lui „se” la verbul „a merita” nu este corectă decât într-o singură situație, foarte clară, atunci când e vorba de următoarea structură: „Cei doi se merită unul pe altul”. Mai simplu, vă spunem un truc pe care-l puteți folosi oricând: structura „se merită” este corectă numai dacă după ea puteți substitui sintagma „unul pe altul”. Altminteri, verbul „a merita” se folosește doar la diateza activă:

Spre exemplu: „Merită să vii până aici…” „Merită să încerci.” „Merită să mergi de Revelion la munte.”

După cum se poate vedea, în niciunul dintre exemplele de mai sus verbul „a merita” nu poate fi urmat de sintagma „unul pe altul”, prin urmare NU trebuie însoțit de reflexivul „se”.

Concluzie: Așadar, în exprimarea doamnelor din tramvai, structura corectă era: „Merită să bateți drumul până aici?” „Chiar merită să știți…”

14
/12
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

Page 1 of 3123