Expoziția „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul” este vernisată în această perioadă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitia-teme-clasice-ale-artelor-plastice-peisajul-este-vernisata-in-aceasta-perioada-la-muzeul-de-arta-cluj-napoca/

Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează până pe 4 august 2013 expoziţia Teme clasice ale artelor plastice: peisajul. Expoziţia face parte dintr-un amplu proiect de valorificare a unor tematici şi perioade semnificative ale istoriei artei din perspectiva patrimoniului deţinut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Un articol de Andrada Văsii|22 iulie 2013

Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează până pe 4 august 2013 expoziţia „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul”. Expoziţia face parte dintr-un amplu proiect de valorificare a unor tematici şi perioade semnificative ale istoriei artei din perspectiva patrimoniului deţinut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Expoziţia „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul” cuprinde artişti de renume atât pentru arta universală, cât şi pentru arta românească, printre care se numără şi Antonio Canaletto, Martin Ricoyortega, Mednyánszky László, Nicolae Grigorescu, Nicolae Dărăscu sau Corneliu Baba.

Lucrările expuse cu această ocazie îşi propun să surprindă semnificative coincidenţe stilistice şi tematice reprezentative deopotrivă pentru pictura modernă românească şi pentru pictura modernă universală, aşa cum se reflectă acestea în creaţia artiştilor Petre Abrudan, Ács Ferenc, Constantin Albani, Virgil Almăşan, Corneliu Baba, Ştefan Boca, Valeriu Boborelu, Catul Bogdan, Nicolae Brana, Börtsök Sámuel, Brodszky Sándor, Laurenţiu Buda, Marius Bunescu, Constantin Calafeteanu, Antonio Canaletto, Henri Catargi, Vasile Celmare, Aurel Ciupe, Sorin Câmpan, Emil Cornea, Lucia Cosmescu, Darkó László, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Dumitru Ivan, Leonid Elaş, Micaela Eleutheriade, Erdős Tibor, Petru Feier, Vladimir Frimu, Gavril Gavrilaş și Dumitru Ghiaţă.

Teme-clasice-ale-artelor-plastice-peisajul

Alături de acestea, mai pot fi vizionate lucrări semnate de către Traian Goga, Nicolae Grigorescu, Teodor Harşia , Sava Henţia, Coriolan Hora, Dem.Iordache , Ion Iordăchescu , Iosif Iser, Iványi-Grünwald Béla, Kelety Gusztáv, Kovács Zoltán, Anton Lazăr, Letiţia Lucasievici, Magyar-Mannheimer Gusztáv, Nicolae Maniu, Tasso Marchini, Markó Károly, Maticska Eugen, Maria Mătean-Mărginean, Viorel Mărginean, Mednyánszky László, Melka Venceslav, Miklóssy Gábor, Paul Miracovici, Mohi Alexandru, Letiţia Muntean, Nagy István, Orient Joseph, Martin Ricoyortega și Ziem Felix.

Selecţia din patrimoniul de pictură modernă si contemporană românească urmăreşte metamorfozele pe care le-a cunoscut creaţia unor artişti semnificativi începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea şi terminând cu anii ’80 ai secolului XX.

Discurs în două etape

Discursul expoziţinal se structurează în funcţie de două etape stilistice şi cronologice majore. Prima debutează cu orientările clasicist-academice şi plein-airiste ale primilor mari maeştri ai picturii moderne româneşti de la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi se încheie la începutul anilor ’50 ai secolului trecut.

A doua etapă începe cu lucrările moderniste ale anilor ’50 şi se încheie cu unele dintre cele mai novatoare direcţii ale picturii româneşti semnificative pentru deceniul opt al secolului trecut.

În ansamblul său, parcursul expoziţiei pune în valoare caracteristicile specifice ale unora dintre cele mai valoroşi artişti moderni, reprezentativi atât pentru valorile creaţiei artistice româneşti, cât şi pentru valorile creaţiei artistice universale pe parcursul trecerii sale dinspre secolul XIX înspre secolul XX.

Text preluat în parteneriat cu Modernism.ro

Foto credit: Modernism.ro

17
/06
/22

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.