Expoziția „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul” este vernisată în această perioadă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitia-teme-clasice-ale-artelor-plastice-peisajul-este-vernisata-in-aceasta-perioada-la-muzeul-de-arta-cluj-napoca/

Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează până pe 4 august 2013 expoziţia Teme clasice ale artelor plastice: peisajul. Expoziţia face parte dintr-un amplu proiect de valorificare a unor tematici şi perioade semnificative ale istoriei artei din perspectiva patrimoniului deţinut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Un articol de Andrada Văsii|22 iulie 2013

Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează până pe 4 august 2013 expoziţia „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul”. Expoziţia face parte dintr-un amplu proiect de valorificare a unor tematici şi perioade semnificative ale istoriei artei din perspectiva patrimoniului deţinut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Expoziţia „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul” cuprinde artişti de renume atât pentru arta universală, cât şi pentru arta românească, printre care se numără şi Antonio Canaletto, Martin Ricoyortega, Mednyánszky László, Nicolae Grigorescu, Nicolae Dărăscu sau Corneliu Baba.

Lucrările expuse cu această ocazie îşi propun să surprindă semnificative coincidenţe stilistice şi tematice reprezentative deopotrivă pentru pictura modernă românească şi pentru pictura modernă universală, aşa cum se reflectă acestea în creaţia artiştilor Petre Abrudan, Ács Ferenc, Constantin Albani, Virgil Almăşan, Corneliu Baba, Ştefan Boca, Valeriu Boborelu, Catul Bogdan, Nicolae Brana, Börtsök Sámuel, Brodszky Sándor, Laurenţiu Buda, Marius Bunescu, Constantin Calafeteanu, Antonio Canaletto, Henri Catargi, Vasile Celmare, Aurel Ciupe, Sorin Câmpan, Emil Cornea, Lucia Cosmescu, Darkó László, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Dumitru Ivan, Leonid Elaş, Micaela Eleutheriade, Erdős Tibor, Petru Feier, Vladimir Frimu, Gavril Gavrilaş și Dumitru Ghiaţă.

Teme-clasice-ale-artelor-plastice-peisajul

Alături de acestea, mai pot fi vizionate lucrări semnate de către Traian Goga, Nicolae Grigorescu, Teodor Harşia , Sava Henţia, Coriolan Hora, Dem.Iordache , Ion Iordăchescu , Iosif Iser, Iványi-Grünwald Béla, Kelety Gusztáv, Kovács Zoltán, Anton Lazăr, Letiţia Lucasievici, Magyar-Mannheimer Gusztáv, Nicolae Maniu, Tasso Marchini, Markó Károly, Maticska Eugen, Maria Mătean-Mărginean, Viorel Mărginean, Mednyánszky László, Melka Venceslav, Miklóssy Gábor, Paul Miracovici, Mohi Alexandru, Letiţia Muntean, Nagy István, Orient Joseph, Martin Ricoyortega și Ziem Felix.

Selecţia din patrimoniul de pictură modernă si contemporană românească urmăreşte metamorfozele pe care le-a cunoscut creaţia unor artişti semnificativi începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea şi terminând cu anii ’80 ai secolului XX.

Discurs în două etape

Discursul expoziţinal se structurează în funcţie de două etape stilistice şi cronologice majore. Prima debutează cu orientările clasicist-academice şi plein-airiste ale primilor mari maeştri ai picturii moderne româneşti de la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi se încheie la începutul anilor ’50 ai secolului trecut.

A doua etapă începe cu lucrările moderniste ale anilor ’50 şi se încheie cu unele dintre cele mai novatoare direcţii ale picturii româneşti semnificative pentru deceniul opt al secolului trecut.

În ansamblul său, parcursul expoziţiei pune în valoare caracteristicile specifice ale unora dintre cele mai valoroşi artişti moderni, reprezentativi atât pentru valorile creaţiei artistice româneşti, cât şi pentru valorile creaţiei artistice universale pe parcursul trecerii sale dinspre secolul XIX înspre secolul XX.

Text preluat în parteneriat cu Modernism.ro

Foto credit: Modernism.ro

03
/05
/22

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, va oferi publicului, în cadrul celei de-a 9-a ediții (12 mai-7 august 2022), o expoziție semnată de artistul aflat în centrul celei mai mari mișcări de avangardă în România și Israel și, totodată, creatorul primei construcții moderniste din Bucureștiul anilor ’20: Marcel Iancu.

02
/05
/22

Consulatul General al României din Torino și IUSE – Institutul Universitar de Studii Europene, în colaborare cu Accademia di Romania și cu Institutul Cultural Român, organizează în perioada 29 aprilie – 10 mai 2022 expoziția de fotografie „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor - Un proiect de antropologie vizuală”.

20
/04
/22

Creațiile a doi dintre cei mai importanți artiști plastici spanioli ai secolului XX – Picasso și Dalí – intră în dialog cu muzica maestrului Manuel de Falla și cu baletul „Le Tricorne” („Pălăria cu trei colțuri”) la Art Safari, într-o expoziție curatoriată de Dr. J. Óscar Carrascosa. Aflăm povestea acestei expoziții de la curatorul spaniol.

08
/04
/22

Asociația Docuart organizează spectacolul-expoziție „Confesiuni congruente - Ascultă-mă! Încurajează-mă! Hai să facem lucruri împreună!” la Ceauru-Bălești, județul Gorj, sâmbătă, 09 aprilie 2022, de la ora 11.00, pe locul de joacă de la Stadionul Ceauru. Evenimentul face parte din proiectul de intervenție socio-culturală „CONGRUENT”, organizat de Docuart în perioada 2021-2022 și dedicat copiilor, părinților, profesorilor și membrilor comunității din Ceauru-Bălești.

08
/04
/22

Artista Alina Ușurelu este rezidenta Casei Tranzit, la Cluj, până în 17 aprilie a.c. unde derulează o cercetare artistică și performativă despre epuizare în cadrul proiectului (burn)OUT. Rezidența se încheie cu două evenimente programate sâmbătă, 16 aprilie: un studio deschis intitulat „Explorarea epuizării fizice și psihice”, între 13:00 și 14:30, și prezentarea cercetării artistice la 18:00.

04
/04
/22

În ciuda relației noastre „love-hate” cu orașele de azi, datorită lor a apărut una dintre cele mai contrastante, fragile și inedite forme de exprimare: arta urbană/ stradală. Iată 10 teme de discuție despre orașul și agitația cotidiană ca surse de stres dar și de comunicare artistică, cu un artist vizual interesant de descoperit.

23
/03
/22

Muzeul Național de Artă Contemporană se alătură eforturilor susținute de a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului. Spațiile MNAC devin, pentru a le oferi refugiaților câteva momente de liniște, centre cu activități pentru copii și donații, locuri de întâlnire cu cei apropiați și propun chiar și oportunități profesionale.