Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează până pe 4 august 2013 expoziţia Teme clasice ale artelor plastice: peisajul. Expoziţia face parte dintr-un amplu proiect de valorificare a unor tematici şi perioade semnificative ale istoriei artei din perspectiva patrimoniului deţinut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Un articol de Andrada Văsii|22 iulie 2013
Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează până pe 4 august 2013 expoziţia „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul”. Expoziţia face parte dintr-un amplu proiect de valorificare a unor tematici şi perioade semnificative ale istoriei artei din perspectiva patrimoniului deţinut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Expoziţia „Teme clasice ale artelor plastice: peisajul” cuprinde artişti de renume atât pentru arta universală, cât şi pentru arta românească, printre care se numără şi Antonio Canaletto, Martin Ricoyortega, Mednyánszky László, Nicolae Grigorescu, Nicolae Dărăscu sau Corneliu Baba.
Lucrările expuse cu această ocazie îşi propun să surprindă semnificative coincidenţe stilistice şi tematice reprezentative deopotrivă pentru pictura modernă românească şi pentru pictura modernă universală, aşa cum se reflectă acestea în creaţia artiştilor Petre Abrudan, Ács Ferenc, Constantin Albani, Virgil Almăşan, Corneliu Baba, Ştefan Boca, Valeriu Boborelu, Catul Bogdan, Nicolae Brana, Börtsök Sámuel, Brodszky Sándor, Laurenţiu Buda, Marius Bunescu, Constantin Calafeteanu, Antonio Canaletto, Henri Catargi, Vasile Celmare, Aurel Ciupe, Sorin Câmpan, Emil Cornea, Lucia Cosmescu, Darkó László, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Dumitru Ivan, Leonid Elaş, Micaela Eleutheriade, Erdős Tibor, Petru Feier, Vladimir Frimu, Gavril Gavrilaş și Dumitru Ghiaţă.
Alături de acestea, mai pot fi vizionate lucrări semnate de către Traian Goga, Nicolae Grigorescu, Teodor Harşia , Sava Henţia, Coriolan Hora, Dem.Iordache , Ion Iordăchescu , Iosif Iser, Iványi-Grünwald Béla, Kelety Gusztáv, Kovács Zoltán, Anton Lazăr, Letiţia Lucasievici, Magyar-Mannheimer Gusztáv, Nicolae Maniu, Tasso Marchini, Markó Károly, Maticska Eugen, Maria Mătean-Mărginean, Viorel Mărginean, Mednyánszky László, Melka Venceslav, Miklóssy Gábor, Paul Miracovici, Mohi Alexandru, Letiţia Muntean, Nagy István, Orient Joseph, Martin Ricoyortega și Ziem Felix.
Selecţia din patrimoniul de pictură modernă si contemporană românească urmăreşte metamorfozele pe care le-a cunoscut creaţia unor artişti semnificativi începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea şi terminând cu anii ’80 ai secolului XX.
Discurs în două etape
Discursul expoziţinal se structurează în funcţie de două etape stilistice şi cronologice majore. Prima debutează cu orientările clasicist-academice şi plein-airiste ale primilor mari maeştri ai picturii moderne româneşti de la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi se încheie la începutul anilor ’50 ai secolului trecut.
A doua etapă începe cu lucrările moderniste ale anilor ’50 şi se încheie cu unele dintre cele mai novatoare direcţii ale picturii româneşti semnificative pentru deceniul opt al secolului trecut.
În ansamblul său, parcursul expoziţiei pune în valoare caracteristicile specifice ale unora dintre cele mai valoroşi artişti moderni, reprezentativi atât pentru valorile creaţiei artistice româneşti, cât şi pentru valorile creaţiei artistice universale pe parcursul trecerii sale dinspre secolul XIX înspre secolul XX.
Text preluat în parteneriat cu Modernism.ro
Foto credit: Modernism.ro
