Expoziție de artă contemporană dedicată celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-de-arta-contemporana-dedicata-celor-30-de-ani-de-independenta-ai-republicii-moldova/

„The Summer of Independence” este expoziţia de artă contemporană pe care Arbor.art.room o prezintă publicului bucureştean ca pe un manifest artistic la cei 30 de ani trecuţi de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova pe 27 august 1991!

Un articol de Petre Ivan|26 august 2021

Expoziția cuprinde opere de artă aparținând unor genuri diverse: pictură, sculptură, instalații, fotografie și video, semnate de 11 artiști basarabeni stabiliți la Chișinău și București. Fiecare lucrare conține un mesaj specific legat de ultimii 30 de ani sau documentează un eveniment social sau politic, căruia i s-a dat o formă plastică. În expoziție au fost invitați creatori din diferite generații, de la nume foarte cunoscute, până la artiști în formare sau chiar studenți de la arte.

Expoziția vorbește despre schimbările apărute în societate pe parcursul deceniilor de independență, despre valori și speranțe, despre sărăcie, migrație și lipsa unei perspective mai bune de trai. Sunt incluse lucrări care conțin și o notă ironică pe marginea politicului și a geopoliticului din ultimii 30 de ani, perioadă de timp în care statul Republica Moldova s-a aflat suspendat în „zona gri”, blocat între Est și Vest. „Generația rezistenței” și copii acestora, printre care și artiștii prezenți în expoziție, au reușit abia în anul 2021 să aducă la guvernare o majoritate anti-corupție și pro-europeană, denunțând astfel compromisurile și manipulările la care au recurs regimurile de după 1991. Discursurile urii și dezbinării, de felul „jandarmului român”, instrumentat de partida pro-rusească, revanșardă, sau cel al „tancurilor rusești la porțile Chișinăului”, vehiculat de oligarhia locală pentru a-și legitima continua jefuire a statului și cetățenilor, nu mai prind la cetățeni. Repunerea Moldovei pe făgașul dezvoltării, integrării europene și al echității sociale se regăsește astfel și în oglinda artei contemporane.

Artiștii participanți la expoziție:

Ghenadie Popescu (n. 1977)
Daniel Cauia (n. 1993)
Vasiluța Vasilache (n. 1978)
Vasile Rață (n. 1966)
Maria Untilov (n. 1997)
Tatiana Fiodorova (n. 1976)
Mikhail Kalarashan (n. 1993)
Ciprian Antoci (n. 1995)
Andreea Dorin (n. 2002)
Valeria Barbas (n. 1984)
Mihail Botnari (n. 1995)

„Îmi doresc ca oamenii din Republica Moldova să trăiască decent, iar pentru asta noi, tinerii, vom decupa din istorie ceea ce ne-a lăsat ,,generația de aur”, ca experiență și conștiință, și vom adăuga acest tezaur în plămada generațiilor care vin după noi.” Andreea Dorin (18 ani) autoarea lucrării „30 de trepte”, 2021

„Paginile instalației „Origini” de tip „butterfly” simbolizează rânduirea și sistematizarea obiectivelor și priorităților. Canalele roșii reprezintă omul și societatea, legătura dintre individ și comunitate și viceversa. Paginile gri sunt despre omul prezent, o masă de particule complexe și analogic diferite, cu scopuri și tendințe, pentru care acest om al zilei de azi depune efort și investește timp.” Maria Untilov (23 ani) autoarea lucrării „Origine”, 2021

„Sursa de inspirație a lucrării „Toy” vine din observațiile pe care le-am făcut asupra comportamentului oamenilor aflați la cumpărături, în perioada când s-au deschis primele hypermarket-uri la Chișinău. Deși se părea că nu ai nevoie de atâtea produse, căruțurile de cumpărături erau umplute până la refuz, iar copiii atingeau hipnotizați tot ce zăreau pe rafturi, și ar fi vrut chiar mai mult dacă nu ar fi avut mâinile ocupate.” Daniel Cauia (28 ani) autorul lucrării „Toy”, 2020

„Căutându-mi propria identitate, care să mă ajute să-mi construiesc viitorul, m-am gândit la femeile Moldovei din generația înaintată, la pensionare. Am realizat o serie de lucrări cu aceste femei care vând tot felul de bunuri pe străzile Chișinăului, în locuri neautorizate. Portretele și poveștile acestor femei vorbesc despre greutățile zilei de astăzi, despre suferințele bătrânelor noastre, lipsite de o sursă decentă de venit. Desenele au fost făcute pe hârtie igienică.” Tatiana Fiodorova (45 de ani)  autoarea seriei de lucrări „Femeia în spațiul post-sovietic”, 2016-2017

„Jurnalul unei gropi” cercetează tranziția ca proces a unei perioade social-economice distincte (aparent un „drum” intranzitiv pentru societatea post-sovietică moldovenească), tratat drept tranziție corporală și perceput de mine, ca artistă, ca un Jurnal de Corp. Valeria Barbas (37 ani) autoarea instalației video „Jurnalul unei gropi”, 2011

Expoziția „The Summer of Independence” se desfășoară în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, în interior masca de protecție este obligatorie. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.

Pagina de facebook Arbor.art.room: https://www.facebook.com/ARBOR4Culture

Arbor.art.room
Str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1

Deschidere: 27.08.2021, orele 17.00-22.00
Perioadă de vizitare:
28.08.2021 – 19.09.2021
Programul expoziției va fi anunțat pe pagina de Facebook și pe www.theopen-art.com

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.