Fatih Akin, amenințat cu moartea de ultranaționaliștii turci
https://www.ziarulmetropolis.ro/fatih-akin-amenintat-cu-moartea-de-ultranationalistii-turci/

Regizorul german de origine turcă Fatih Akin a fost ameninţat cu moartea de ultranaţionaliştii turci după realizarea filmului „The Cut”, ce tratează genocidul armean din 1915, peliculă ce a fost proiectată la Mostra de la Veneţia, potrivit declaraţiilor cineastului,informează lefigaro.fr.

Un articol de Petre Ivan|2 septembrie 2014

Pelicula, care abordează subiectul genocidului armean din Turcia, din 1915-1916, eveniment pe care Turcia nu l-a recunoscut niciodată, a fost proiectată weekendul trecut în competiția oficială a Festivalului de Film de la Veneția și a stârnit protestele extremiștilor turci.

Revista ultranaționalistă Ötüken a lansat chiar un apel la boicotarea lungmetrajului în Turcia.

Fatih Akin, care a mai regizat filmul „Taverna Soul Kitchen/ Soul Kitchen”, care a avut premiera în 2009, prezintă în pelicula „The Cut” povestea unui tată care a supraviețuit masacrului asupra armenilor din 1915 și care pornește într-o călătorie prin lume pentru a-și regăsi cele două fiice.

În conferința de presă prilejuită de proiecția filmului la Mostra de la Veneția, Akin a declarat că a primit amenințări cu moartea prin care extremiștii turci îi promiteau că va avea aceeași soartă cu Hrant Dink, jurnalist turc de origine armeană care a fost asasinat pe 19 ianuarie 2007, la Istanbul, în fața sediului ziarului bilingv turco-armean Agos. Regizorul german a spus ca dorește, de asemenea, să facă un film consacrat ziaristului.

Peste un milion de armeni ucişi

Amenințările cu moartea sunt punctul culminant al tensiunii care înconjoară acest film de mai multe săptămâni. Turcia nu a recunoscut niciodată genocidul armean, eveniment care a avut loc între aprilie 1915 și iulie 1916, când au fost uciși 1,2 milioane de etnici armeni de pe teritoriul Turciei.

Potrivit autorităților de la Ankara, au fost ucise doar cinci sute de mii de persoane. Pentru cineastul german, Turcia este „pregătită pentru acest film”, potrivit declarațiilor făcute de Akin pentru revista germană Der Spiegel.

Fatih Akin, regizorul filmului The Cut, proiectat la Venezia.

Fatih Akin, regizorul filmului The Cut, proiectat la Venezia.

Imediat după articolul din publicația germană, artistul a primit o replică din partea revistei naționaliste Ötüken, potrivit căreia filmul „The Cut” nu va fi proiectat în niciun cinematograf din Turcia și ar fi „prima dintr-o serie de inițiative care vor să împingă Turcia să accepte minciuna genocidului armean”.

Subiectul filmului „The Cut” a fost apreciat de ziarul britanic The Guardian. Jurnalistul Peter Bradshaw a criticat „simplitatea emoțională” a filmului, dar a amintit că „acest episod orobil din istorie a fost neglijat de cinematografie”.

Fatih Akin s-a născut în 1973, la Hamburg, într-o familie turcă, şi a urmat, din 1994, studii de comunicare vizuală la Colegiul de Arte Frumoase din oraşul german. Pelicula lsa  „Taverna Soul Kitchen” a fost recompensată la Festivalul de la Veneţia din 2009 cu premiul special al juriului.

Foto cu Fatih Akin – Cinemagia

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.