Filme basarabene din anii `60, la Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/filme-basarabene-din-anii-60-la-bucuresti/

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

Un articol de Ionuţ Mareş|30 august 2021

Lungmetrajele „Ultima lună de toamnă” (1965), de Vadim Derbenev, şi „Singur în fața dragostei” (1969), de Gheorghe Vodă, precum şi scurtmetrajul „Priveghiul mărginașului”  (cunoscut şi cu titlul „Duminica în mahala”, 1969), de Vasile Brescanu, toate produse de studioul Moldova-Film, au fost alese pentru contribuţiile unor scriitori la scenariile lor.

„Ultima lună de toamnă” este bazat pe o nuvelă cu acelaşi titlu de Ion Druță, care a scris şi scenariul. Este povestea unui bătrân care simte că e pe moarte, aşa că merge în diferite localităţi din Moldova pentru a-şi revedea copiii.

„Singur în faţa dragostei” porneşte de la un roman al scriitorului Aureliu Busuioc, care a semnat şi scenariul. Filmul are în prim-plan un bărbat care se îndrăgosteşte de o altă femeie după despărţirea de soţie, într-un sat din Moldova.

Ion Druţă, Aureliu Busuioc şi Vasile Vasilache, care a scris scenariul la „Priveghiul mărginaşului” (împreună cu regizorul Vasile Brescanu), sunt trei dintre scriitorii incluşi în proiectul „Romanul românesc din stânga Prutului”, organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. Proiectul urmăreşte să promoveze valorile culturale basarabene în România.

Mai exact, programul are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști, cărţi care, potrivit organizatorilor, au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism, sau au creionat, în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei.

Este vorba despre romanele „Povestea cu cocoșul roșu” (1966), de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966), de Vladimir Beșleagă, „Biserica albă” (1987), de Ion Druță, „Venetica” (1998), de Ariadna Șalari, și „Hronicul găinarilor” (2006), de Aureliu Busuioc.

Operele au fost discutate în cadrul a două dezbateri, care au avut loc la ARCUB la 24 şi 25 august, şi prin texte scrise de criticii români Marius Chivu, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloș, Florina Pîrjol și Bogdan Crețu şi publicate în revista Contrafort din Republica Moldova şi pe site-ul dilemaveche.ro.

De asemenea, în cadrul proiectului, au fost aduse de la Chişinău, în premieră pentru publicul român, opere de artă, manuscrise şi obiecte  care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Alături de manuscrise și jurnale, sunt expuse portrete ale scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de portretistul Glebus Sainciuc, cunoscut ca mare creator de măști.  În cadrul expoziţiei a fost amenajată şi o mică sală de lectură, unde vizitatorii pot răsfoi romanele împrumutate de la biblioteca Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu. Expoziţia va fi deschisă până la 5 septembrie.

În acest context, marţi, 31 august, de ziua limbii române, începând cu ora 15.00, pot fi văzute şi cele trei filme, tot la ARCUB, în proiecţii cu intrare liberă.

„Când am făcut proiectul, am contactat Moldova-Film pentru un parteneriat. Ei mi-au dat o listă cu cinci filme în care au fost implicaţi scriitori. Însă unele nu erau decât în limba rusă, fără dublare sau subtitrare în română”, a explicat pentru Ziarul Metropolis Victoria Nagy Vajda, preşedinta asociaţiei Arbor.

„Doar Ultima lună de toamnă şi Priveghiul mărginașului erau dublate în română. Iar Singur în faţa dragostei l-am găsit în varianta dublată la Teleradio-Moldova. Toate sunt dublate într-o română foarte bună şi foarte frumoasă”, a mai spus ea.

„Producţiile de la Moldova-Film erau apreciate. Se făceau foarte multe filme, cel puţin în comparaţie cu perioada de după 1990. Acest spaţiu (al Republicii Moldova) chiar era cunoscut pentru filme (în Uniunea Sovietică). Era ales inclusiv pentru peisajele şi infrastructura sa bună”, potrivit Victoriei Nagy Vajda.

„Atunci, în anii ‘60, debutează aceşti scriitori cu operele lor, care fie sunt apreciate , fie sunt criticate, iar lor li se interzice dreptul la semnătură. Efectiv, atunci a avut loc naşterea literaturii în Republica Moldova, după perioada de după Al Doilea Război Mondial, când a fost dificil, mulţi au fugit, s-au refugiat, au avut de suferit”, a completat preşedinta Arbor.

Potrivit ei, implicarea scriitorilor în cinematografia nu este întâmplătoare, pentru că în acea perioadă exista o foarte strânsă colaborare a oamenilor de cultură din toate sectoarele. „S-au împrietenit. Erau legaţi unii de alţii. Au constituit un cerc strâns. Unitatea şi complicitatea lor au dus la lupta pentru limbă, pentru alfabet, la rezistenţa prin cultură”, a mai spus Victoria Nagy Vajda.

19
/09
/22

Timp de trei luni, din septembrie până în noiembrie, Asociația De Basm, cea mai cunoscută instituție autohtonă ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, desfășoară un nou proiect. Este vorba despre MAŞINUŢA DE SCRIS, proiect care își propune să îi apropie pe copii de literatură într-un mod inedit: le oferă un ghid practic de scriere creativă în format digital, îi ajută să creeze ei înșiși povești în cadrul unor ateliere coordonate de scriitori și îi antrenează într-un concurs de scriere care să le dea curaj să se exprime pe o temă care definește noua realitate în care trăiesc – nevoia de solidaritate și de pace.

16
/09
/22

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) a anunțat primii 63 de invitați la ediția din acest an. Lista include nume cunoscute din peste 20 de țări. Alte nume vor fi publicate curând.

16
/09
/22

Sâmbătă, 17 septembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Librăria Kyralina din București (Str. Biserica Amzei 10), prilejuită de apariția în limba franceză a romanului „Fontana di Trevi” la Editura Gallimard („Fontaine de Trevi”, traducere de Nicolas Cavaillès).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.