FITS 2019: „Moș Nichifor”, coțcariul gentilom și spectacolul hazului românesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/fits-2019-mos-nichifor-cotcarul-gentilom-si-spectacolul-hazului-romanesc/

Aşteptând să intre în sală în ploaia mocănească din a patra zi a FITS, despre „Moş Nichifor”-ul prezentat de Teatrul ACT un domn aparent nu la prima reprezentaţie povestea şăgalnic unei doamne că spectacolul „e… foarte românesc, dar într-un fel frumos”.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 iunie 2019

Spectacolul prezentat în Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu îi are în distribuție pe Marcel Iureș și Ruxandra Maniu și este a patra aventură pe care regizorul Alexandru Dabija, Marcel Iureș și Teatrul Act o fac în universul spumos al textelor lui Ion Creangă, după spectacolele „Ivan Turbincă”, „N-ai tu treabă” (după Dănilă Prepeleac) și „Capra cu trei iezi”. Producția readuce în memoria afectivă a publicului acel fel de a fi al românului pe care mucalitul Creangă l-a descris cu un ascuțit spirit de observație, nu tot timpul flatant dar mereu cu doze substanțiale de diplomație glumeață și simț auto-ironic. Un anume fel de a da greutate și întorsături năstrușnice cuvintelor, simțul teatral în viața de zi cu zi, convivialitatea și plăcerea povestitului (de fapt crearea de lumi prin actul povestirii), plus o chimie inițial timidă, apoi plenar complicitară, între personaje creează aici un spectacol care (cu condiția unei traduceri mai bune decât cea disponibilă din păcate la Sibiu), poate face deliciul publicului de orice naționalitate.

Spectacolul s-a jucat la Sibiu într-o sală destul de mare, care a evidențiat poate mai mult decât o slăbiciune a respectivei reprezentații cât (păstrând o notă pozitivă) un punct forte de atractivitate pentru vizionarea spectacolului în spațiul său original, mult mai apropiat și intim, de la Teatrul Act, sau în spații similare. E nevoie (pentru că e mai savuros așa) nu doar de o acustică bună a mormăielilor în barbă și cu sensuri multiple ale lui Moș Nichifor (ceea ce din păcate sala de la Colegiul Octavian Goga nu a putut oferi), ci și de o vizibilitate proximală bună a șugubățului meta-discurs al celor doi, a expresiilor faciale și corporale, a privirilor și micro-gesturilor. E o complicitate hazlie în drumeția cu căruța a celor doi spre Piatra Neamț care are ceva din intimitatea unei filmări cu cadru apropiat, ceea ce are nevoie de un spațiu mai mic și poate altfel organizat.

Mai întâi e pregătirea călătoriei, cu nenumăratele papornițe și saci și valize, căci „jupânușița” trebuie dusă de Moș Nechifor cu căruța de la socri, înapoi la bărbatul ei, Ițic. Călătoria celor doi, cu „neprevăzutul” întâmplat pe drum care îi „obligă” să petreacă noaptea în pădure (uneori si ghinionul e un noroc, dacă știi să îl exploatezi…), e o întâlnire ghidușă între sexe (cu rolurile lor binișor stabilite în cultura tradițională), între vârste și culturi (el creștin – dar mai mult prin prisma afacerilor pe care le face cu popii, ale căror metehne le știe prea bine, ea – evreică dar binevoitoare într-ale comuniunii interconfesionale) și feluri de a fi (el cu baba lui care i-e dragă ca râia, și cu felul lui mucalit, ea cu frica de lupi contrabalansată, când e nevoie, de multă determinare).

Moș Nichifor al lui Marcel Iureș e din pură fibră românească arhaică, face haz mocnit de toate, suduie cu năduf sau cu o vagă perdea când e cazul , respectă „popimea” dar îi cunoaște bine năravurile (aici se chicotește copios în sală, semn că situația nu e deloc ne-contemporană), vede oportunități la tot pasul (și adesea profită de ele). E poznaș și ingenuu (când trebuie…), bate apropo-uri la tot pasul, e cu ochii după iepe tinere (nu doar cabaline) în raport direct proporțional cu vârsta lui și într-un stil deopotrivă cavaleresc și îndrăzneț, și desigur manifestă acel un har și o savoare a povestirilor (împletind generos realitatea cu ficțiunea) pe care Creangă a exploatat-o senzațional. Moș Nechifor e un coțcar, adică un pungaș, într-un fel un șarlatan dar nu cu rea-voință ci mai degrabă din plăcerea jocului și a cobzăritului (= varianta tradițional-neaoșă a flirtului) – și desigur și pentru că are o parteneră care-i ține isonul.

Spectacolul regizat de Alexandru Dabija exploatează fin și totodată ghiduș comicul erotic și duplicitatea lingvistică din textul lui Creangă, jonglând elegant pe limita vulgarului dar fără a o depăși. Ruxandra Maniu îi ține zdravăn isonul lui moș Nichifor, cu o simpatic jucată ingenuitate ce împletește comic sfiala de femeie tânără cu o personalitate musculoasă și un spirit „ovreiesc” și muieresc tare descurcăreț. Gustul comun pentru comunicare ludică, cu spirit, e sursa unei chimii interesante între cele două personaje, și dă savoare unui spectacol cu sănătoase doze de auto-ironie națională, haz de limbaj și năstrușnicii interpretative.

*

„Moș Nichifor” după „Moș Nichifor Coțcariul” de Ion Creangă
Regia: Alexandru Dabija
Distribuţie: Marcel Iureș și Ruxandra Maniu
Costume: Manuela Pungan

Teatrul ACT, București

22
/12
/23

Oana Predescu, actrița Teatrului Excelsior din București, vorbește despre joacă, muzică și uitare, despre fascinație și anxietate, într-un interviu sub formă de alfabet.

22
/12
/23

„Mamma Mia!”, un spectacol de divertisment de calitate marca Musicals.ro, care rivalizează cu marile producții din Occident, o va readuc pe scena Sălii Palatului pe Loredana în rolul principal, Donna Sheridan, alături de alți artiști consacrați, care urmează să fie anunțați în curând.

22
/12
/23

Longevitatea este una dintre temele cele mai abordate în lumea de azi. Tipuri variate de diete, suplimente alimentare, ingrediente străvechi redescoperite acum și tehnici de meditație promit creșterea duratei de viață sau, mai mult, recuperarea sănătății și un organism întinerit. Cum le alegem pe cele mai bune dintre nenumăratele sfaturi?

21
/12
/23

Joi, 21 decembrie, de la ora 19:00, va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) a treia întâlnire din seria dezbaterilor performative moderate de Alex Tocilescu. Tema ediției este ,,Suntem cel mai mișto popor nașpa”.

21
/12
/23

Un nou volum de excepție a apărut recent în seria Anansi. Mentor a Editurii Pandora M: „Puterea artei” de Simon Schama, profesor de istorie și istoria artei la Columbia University și autorul a numeroase cărți de succes, autor de eseuri pentru The New Yorker și realizatorul și prezentatorul a zeci de documentare pentru BBC, PBS […]

20
/12
/23

Topul personal al celor mai bune filme exclusiv din 2023 e dominat de francezi şi americani, la care se adaugă un român şi un finlandez. O listă capricioasă şi aparent eterogenă.

20
/12
/23

Iana Salenko, Dinu Tamazlâcaru, Julian MacKay, Marina Minoiu și alte nume mari ale baletului mondial vin în România, pe 26 februarie, pentru un regal de balet care va avea loc, începând cu ora 20:00, în Sala Ion Caramitru a Teatrului Național I. L. Caragiale din București.

20
/12
/23

„Fii util. 7 reguli de viață”, cel mai recent volum semnat de Arnold Schwarzenegger și publicat de Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, este un dialog intim între celebrul actor și fiecare dintre cititorii săi despre un subiect care interesează pe toată lumea, indiferent în colț al planetei ar trăi: cum să construim viața pe care ne-o dorim.

19
/12
/23

Pe 19 și 20 decembrie, de la ora 19:00, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, susține spectacolul extraordinar „Pe drumul Crăciunului”, la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.

19
/12
/23

Sâmbătă, 16 decembrie 2023, în cadrul festivalului internațional de film studențesc CineMAiubit 2023, a avut loc conferința „Filmul și educația publicului tânăr”, organizată de Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (UNATC) prin Centrul de Pedagogie și Studiu al Imaginii Sorin Botoșeneanu.

19
/12
/23

Crăciunul într-un sat ucrainean este decorul în care se petrece o poveste de dragoste presărată cu elemente fantastice: fierarul satului, Vakula, este nefericit în dragostea ce i-o poartă Oksanei, fiica unui moșier, care îi promite că se va căsători cu el doar dacă îi aduce pantofii auriți ai țarinei. Disperat, fierarul face un pact cu diavolul pentru a îndeplini dorința iubitei.