„Fraţi de cruce“ – un fel de metamorfoză a lui Kafka în sens invers
https://www.ziarulmetropolis.ro/frati-de-cruce-un-fel-de-metamorfoza-a-lui-kafka-in-sens-invers/

CRONICĂ DE CARTE Apărut la Editura All, în colecţia Strada Ficţiunii, romanul „Fraţi de cruce“ stă la baza filmului „Elling“, nominalizat la Oscar, la categoria „Cel mai bun film străin“, în 2012.

Un articol de Andrada Văsii|14 mai 2013

CRONICĂ DE CARTE  Apărut la Editura All, în colecţia Strada Ficțiunii, romanul „Frați de cruce“ stă la baza filmului „Elling“, nominalizat la Oscar, la categoria „Cel mai bun film străin“, în 2012.

Un bildungsroman. Un roman al experiențelor. De la cel mai ingenuu gest, până la cel mai șocant. Așa poate fi caracterizat volumul lui Ingvar Ambjørnsen. Doi prieteni, Kjell Bjarne și Elling încearcă se se adapteze cotidianului după ce au fost eliberați dintr-o instituție psihiatrică.

Un cuplu de personaje antagonice: Kjell este un bărbat masiv, stângaci, retras, cu veleități culinare, dar certat cu normele igienice; Elling este tipologia personajului retras, speriat peste măsură de neprevăzut, cu veleități artistice pe care și le manifestă abia spre sfârșitul romanului și cu un temperament puțin obsesiv-compulsiv.

Un parcurs inițiatic

Volumul debutează în forță cu prima mare aventură a celor două personaje: încercarea de a-l mulțumi pe asistentul lor social, Frank. Cei doi se văd nevoiți să parcurgă drumuri nesfârșite până la magazinul din colț, să adopte pisici sau chiar să lege prietenii cu necunoscuți.

Deși frați de cruce dintr-o întâmplare, atât Elling, cât și Kjell au un parcurs diferit. În timp ce unul va avea o relație cu o vecină de palier, Reidun Nordsletten, însărcinată, celălalt va lega o prietenie profundă cu un străin pe care-l cunoaște într-un bar.

Kafka recontextualizat

„Frați de Cruce“ aduce aminte de „Metamorfoza“ lui Kafka, însă în sens invers. Cele două personaje își părăsesc conul de umbră descoperind frumusețea existenței în toată plenitudinea ei. Un parcurs de la întuneric la lumină, presărat cu numeroase aventuri mărunte şi de duzină, deloc siropos sau șocant. Pur și simplu, cotidianul ridicat la rang de artă.

Revelația cotidianului transpusă în detalii. Universul se dilată într-un apartament din Oslo, loc în care culoarea pereților devine subiect de ceartă, iar dormitorul nu este destul de încăpător pentru două paturi care ar fi trebuit să stea în camere diferite.

Transfigurarea emoțională pare documentată cu un spirit analitic avangardist, în sensul că Ingvar Ambjørnsen depășește stilul lui Kafka și trece în planul doi reacțiile celor din jur. Personajele centrale se dezvoltă pe parcurs ce romanul se desfășoară, iar telefonul sună ca să îi ancoreze în realitate.

Doi pisoi, doi frați de cruce, o femeie însărcinată, un poet retras din breaslă și un asistent social însuflețesc romanul lui Ingvar Ambjørnsen.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.