„Hamlet și noi”, în memoria Regelui Mihai I al României
https://www.ziarulmetropolis.ro/hamlet-si-noi-in-memoria-regelui-mihai-i-al-romaniei/

S-a jucat marţi, 12 decembrie, la Muzeul Naţional de Artă al României, în Sala Auditorium, spectacolul „Hamlet şi noi”, realizat în Laboratorul de Artă*, un proiect susţinut de Ministerul Culturii.

Un articol de Andrei Crăciun|15 decembrie 2017

Hamlet și noi este un spectacol-laborator născut din sensibilitatea extraordinară a actriței Antoaneta Cojocaru, care este sufletul Laboratorului de Artă.

Laboratorul acesta și-a propus să fie o punte între trecut și viitor, trecând prin prezentul nostru atât de tulbure. O pledoarie pentru frumos.

Hamlet și noi a adus pe aceeași scenă douăzeci și doi de actori (unii consacrați, ca Adrian Ciobanu, alții încă studenții, ba chiar și unii voluntari din societatea civilă). E o adaptare a profunzimii lui Shakespeare la instrumentele complexe, la zi, ale artei spectacolului.

E o minune că toți acești oameni au rămas împreună, oferind din timpul lor unui proiect care s-a născut doar din energia lor. E o minune, dar era o minune necesară.

Acest Hamlet e un spectacol vast, cu proiecții video complexe, un spectacol în care muzica are rolul ei, iar coregrafiile sunt cu totul aparte. Un Hamlet foarte fragil. Ca o vrajă.

De asemenea, ar mai putea fi și spectacolul care îl consacră pe Alin Potop, un Hamlet foarte tânăr, care te obligă la un semn de exclamare.

Marile teme de la Shakespeare – iubirea și trădarea și moartea și renașterea – sunt reluate într-un spectacol care e departe de a fi perfect. Dimpotrivă, are stângăcii și are căderi, ba chiar și greșeli flagrante, întocmai ca o viață de om. E un spectacol vulnerabil, de aceea poate fi mai ușor iubit. Ne seamănă.

Iar ce s-a jucat marți înspre noapte în București a fost așezat sub imperiul unei emoții profunde. Fiindcă spectacolul nu începe înainte de a auzi vocea gravă a Regelui Mihai I al României, care ne-a fixat și ne-a lăsat o moștenire și un testament. De asemenea, spectacolul nu s-a sfârșit înainte de a-l auzi, din nou, pe Regele nostru.

Iar noi am plecat de la teatru cu inimile pline de golul durerii și mergând pe Calea Victoriei am văzut cum peste steagul României se așezase doliul. Iar steagurile fuseseră coborâte în bernă și era iarnă și era noapte și doar lumânările aprinse la Palatul Regal ne mai dădeau puțină lumină. Și mergeam, și mergeam așa, în lumina aceea, cu inimile pline de golul durerii.

*Laboratorul de Artă este o organizație non-guvernamentală foarte tânără care are ca scop promovarea inițiativelor artistice de impact din prezent din teatru, dans, muzică, pictură, fotografie, literatură, film, design și arii artistice conexe, precum și crearea de experiențe profunde de educare prin artă.

*Spectacolul s-a jucat în muzee și case de patrimoniu, pentru a atrage atenția asupra patrimoniului cultural și a monumentelor de valoare din România.

Iar ce s-a jucat marți înspre noapte în București a fost așezat sub imperiul unei emoții profunde. Fiindcă spectacolul nu începe înainte de a auzi vocea gravă a Regelui Mihai I al României, care ne-a fixat și ne-a lăsat o moștenire și un testament. De asemenea, spectacolul nu s-a sfârșit înainte de a-l auzi, din nou, pe Regele nostru.

Foto: Laboratorul de Artă



27
/09
/23

Duminică s-a încheiat la București a 26-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu printr-un concert susținut de Orchestra Regală Concertgebouw dirijată de Klaus Mäkelä cu o lucrare enesciană în interpretarea uneia dintre cele mai importante orchestre din lume: Uvertura de concert pe teme populare românești

26
/09
/23

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de „i”-uri dublate, de verbe reflexive sau de expresii greşite?

26
/09
/23

Programul de educație cinematografică dedicat copiilor din localitățile fără cinematograf, cu acces limitat la cultură este în această săptămână în județul Mehedinți în școlile din localitățile Livezile și Vânju Mare iar în octombrie va fi în școlile din Hărman, județul Brașov.

26
/09
/23

Cea mai nouă premieră de la Teatrul Act, „Acasă la Zoo”, este un spectacol care poartă guler alb și mocasini, și care, după ce a asimilat toate tacâmurile și manierismele, și lentoarea de intelectual, și tactul folosit ca paravan pentru pudoare și pentru un comportament evitant, pune sub semnul întrebării noblețea civilizației, dusă la rang de dresaj.

26
/09
/23

Cea de-a IX-a ediție a „Premiilor Constantin Chiriac” a avut loc zilele trecute, în Prisăcani, satul natal al lui Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, cel care a inițiat această competiție prin care elevii primesc recunoașterea calităților lor intelectuale și sufletești, pentru a-i angaja în destinul comunității.

26
/09
/23

Alejandro Durán este născut în Columbia, unde a terminat actoria. Se îndreaptă apoi spre regie, lucrând câteva spectacole în țara natală. Vine la București pentru un master la U.N.A.T.C. A pus în scenă la Teatrul Național din București și se pregătește să monteze la Teatrul Municipal din Miercurea Ciuc. La Teatrul Metropolis a avut premiera "Sunt un criminal și un tată de familie" de Fabio Rubiano.

25
/09
/23

Ediția a 13-a a Festivalului Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent s-a încheiat ieri, 24 septembrie, după 10 zile cu 28 de evenimente indoor și outdoor – spectacole în competiție, spectacole studențești, patru premiere teatrale, film, atelier de teatru, concert – care au ținut în atenția publicului cele mai tinere și fresh creații independente din București și din țară.