Regizorul care a semnat “Afacerea Est” sau seriile “Umbre” şi “Hackerville” participă la realizarea unui documentar colectiv despre România. “Am cunoscut oameni şi am văzut locuri. Posibilitatea de a povesti despre ele şi altora este fabuloasă. Să vadă ce am văzut eu, să audă ce-am auzit eu şi, dacă este făcut bine, să simtă, poate, ce am simţit eu”, spune Igor Cobileanski.
Un articol de Petre Ivan|20 noiembrie 2018
“Să trec prin așa de multe locuri românești din Moldova, Basarabia și Ucraina, să încerc să le înțeleg, să întreb și să aflu ce s-a întâmplat cu ele în ultima sută de ani… pentru mine înseamnă foarte mult. Pietrele nu s-au schimbat. Deși multe s-au schimbat între timp”, spune regizorul basarabean Igor Cobileanski, unul dintre cineaștii care refac drumul fotografului german Kurt Hielscher, artistul care a prezentat Europei, în 1933, o Românie recent devenită mare.
Cercetarea de demult a dat unul dintre cele mai prețioase albume ale timpului, considerat de cronicarii vremii cea mai frumoasă și mai elegantă carte tipărită pe Continent până atunci. Pune față în față trecutul cu prezentul proiectul “O călătorie de 100 de ani“, o inițiativă a Fundației “Domeniul Otetelișanu”, care se derulează în parteneriat cu Ministerului Culturii și Identității Naționale pentru aniversarea Centenarului României (1918 – 2018) și a Primului Război Mondial. Cum arată acum locurile fotografiate de Kurt Hielscher în 1930?
Biserica de la Fantana Alba
Unul dintre cei mai premiați cineaști care gândesc și crează în România, regizorul basarabean Igor Cobileanski are până acum 74 de selecții în diversele categorii ale celor mai importante festivaluri de film, scurtmetraj sau documentar ale lumii. Autor al seriei HBO “Umbre” și al comediei “Afacerea Est”, Igor Cobileanski a lucrat, în ultima vreme, pentru thrillerul de investigație”Hackerville”, produs de HBO, o serie de șase episoade lansată pe 4 noiembrie. Alături de regizorul Cristian Gugu și de regizorul și istoricul Lucian Dobrovicescu, Igor Cobileanski a acceptat o nouă provocare, alăturându-se echipelor de filmare care au pornit pe teren pentru a găsi satele și orașele care l-au inspirat cândva pe Kurt Hielscher.
De la Suceava, la Fântâna Albă. Pe drumul care, pentru Igor Cobileanski, a trecut prin Moldova, Basarabia și Ucraina, a filmat în Codrii Cosminului, în zona Cernăuților, pe drumuri forestiere imposibile, sau în rezervația de zimbri de la Neamț, un loc în care oamenii se străduiesc să repare păcate mai vechi. „Ca un semn de iertare, încercăm să trimitem zimbrii înapoi în sălbăticie. Să nu mai sufere. Dar ei se tot întorc. Pentru că, între timp, s-au obișnuit cu suferința”, spune Igor. A stat de vorbă cu ultimul armean de la Suceava. Sigur, este vorba de o generalizare simbolică, o nostalgie la dispariția uneia dintre cele mai mari comunități armenești din România. La Suceava, nu mai există nici bisericile, nici armenii din Strada Mare sau Mică Armenească. A rămas să vorbească despre toate acestea doar un muzeu modest, în care pare să nu intre nimeni niciodată. Va fi, deci, povestea unei dispariții. O lume care dispare. A filmat, la Fântâna Albă, faimoasa biserică fotografiată de Hielscher, impunătoare ca o catedrală și construită cândva cu granit și piatră aduse de la Moscova. Astăzi este pustie, părăsită, purtând cu ea o tristețe adâncă, copleșitoare. De altfel, orașul însuși păstrează amintirea sumbră al unui Paște însângerat. Igor Cobileanski a filmat groapa comună în care au fost cândva aruncați de-a valma sătenii împușcați în 1941 la Fântâna Albă pentru că doreau să traverseze frontiera către România.
„Când am început această călătorie, nu eram pe deplin conștient care va fi profunzimea și importanța ei. Când stai o lună și fierbi în același suc, gândindu-te la aceleași lucruri, ai, la un moment dat, niște revelații. Iar pentru mine, ca basarabean, înseamnă foarte mult asta. România înseamnă mult mai mult decât o cetățenie sau o țară. Să trec prin toate aceste locuri și să le înțeleg, să întreb și să aflu ce s-a întâmplat cu ele în ultima sută de ani a fost o încărcare puternică a unor baterii emoționale. Știu, sunt vorbe înflăcărate și arhicunoscute, însă nu știu cum mai bine ar putea fi spus ceea ce simt”, spune Igor Cobileanski.
Fantana alba_biserica
Artiștii porniți în această călătorie – profesioniști în cinematografie, artă fotografică, design digital, literatură, alături de istorici și documentariști – și-au luat ca reper fotografiile realizate de Kurt Hielscher.
„Este un moment absolut fantastic, revelatoriu, atunci când ajungi exact în locul în care a stat fotograful german acum 80 de ani și încerci să emiți din exact aceeași perspectivă, cu aceeași focală… Te întrebi de ce o fi ales exact locul ăla, de ce nu s-a dus mai în stânga sau mai în dreapta cu doi-trei metri. Observi cum s-au schimbat lucrurile în jurul obiectului fotografiat. E o comunicare aproape poetică. E ca și cum ai vorbi cu cineva fără să-l cunoști, dar care îți este foarte aproape și îți este foarte drag. Înțelegi oamenii și locurile prin ochii tăi, dar și prin ochii lui. Despre aventură și farmecul turistic se pot spune multe. Am trecut prin Codrii Cosminului, în zona Cernăuților, pe drumuri forestiere grele, unde ne temeam ca vom rămâne împotmoliți. Descoperi în tine lucruri pe care credeai pierdute, credeai că s-au urbanizat total, că nu mai sunt. A fost o întâlnire, o comunicare onestă, cu natura, un prilej să realizezi că ești destul de vulnerabil în afara blocurilor. Din toate perspectivele, mi se pare foarte frumos ce s-a întâmplat. Iar posibilitatea de a povesti despre ele și altora este fabuloasă. Să vadă și ei ce am văzut eu, să audă ce-am auzit eu și, dacă este făcut bine, să simtă, poate, ce am simțit eu. Fiecare dintre noi, cineaștii porniți în acest drum, facem filme dintr-o perspectivă de autor. Fiecare poveste își are notele sale. Mai sumbre, mai senine… Este o experiență unică pentru mine”, spune Igor Cobileanski.
IGOR COBILEANSKI – REGIZOR. Unul dintre cei mai premiați cineaști care gândesc și crează în România, regizorul basarabean Igor Cobileanski are până acum 74 de selecții în diversele categorii ale celor mai importante festivaluri de film, scurtmetraj sau documentar ale lumii. Printre acestea, Festivalul Internațional de Film de la Berlin, unde a asigurat, în anul 2014, proiecția programată pentru deschiderea Pavilionului român. A participat, de asemenea, la Festivalurile Internaționale de Film “Espoo Cine” din Helsinki, Finlanda, sau “Let See” din Viena, Austria. Regizor de film și televiziune, scenarist și editor, membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova și Maestru în Arte al Republicii Moldova, Igor Cobileanki este absolvent al Academiei de Teatru și Film București, dar și absolvent al unor stagii de specializare organizate de instituții internaționale, printre care RFO din Paris, Franța, sau EAWE din Milano, Italia. A regizat 18 filme, printre care și producții cu succes absolut la public, cum ar fi serialul „Umbre”, produs de HBO, sau „Ai noștri” – o producție Pro TV. Printre lungmetrajele sale remarcate de critică în festivalurile internaționale se numără – într-o lungă serie de excelență – producții precum „La Limita de Jos a Cerului” sau comedia „Afacerea Est”, unul dintre cele mai populare filme semnate de Igor Cobileanski, care satirizează moravurile societății vestice. Filme documentare cum ar fi „Răsăritul Bălților”, „Legendele Țipovei”, „Murind pentru Madrid” sau “Noli Me Tangere” au avut, de asemenea, un remarcabil parcurs festivalier internațional. Pentru producțiile sale a primit 16 prestigoase premii, printre care Premiul “FIPRESCCI” – 23 Cottbus Int. Film Festival – Germania (pentru “La Limita de jos a Cerului”), “Prize 1 in Berlin, Prize 2 in Paris” – Bettings on Short Europe (pentru “Când se stinge Lumina”) sau “Public’s Simpathy Award” – la Festivalul Interna’ional de Film de la Trieste (pentru “Sașa, Grișa și Ion”). Igor Cobileanski a fost premiat, de asemenea, în cadrul festivalurilor internaționale și pentru scrutmetraj sau pentru film documentar.
Despre Proiect: “O călătorie de 100 de ani”, proiect inițiat de “Fundația Domeniul Otetelișanu”, este o cercetare, din perspectiva multiplelor limbaje de expresie contemporane, care pornește de la fabulosul drum parcurs de fotograful german Kurt Hielscher prin România aflată în reconstrucție după Primul Război Mondial. Artiști din diverse domenii și-au luat ca reper această călătorie pentru a evalua, într-un limbaj actual, România de astăzi. Urmând această hartă, documentarea s-a realizat în toate regiunile României, în Sudul Basarabiei (Ucraina), Cadrilater (Bulgaria) și în Republica Moldova. Cele mai interesante fotografii vor fi adunate într-un album care dorește să pună în oglindă trecutul cu prezentul. Fotografiile făcute de Hielscher și cele realizate acum. Oamenii de cinematografie vor realiza 50 de mini-documentare despre tot atâtea dintre locurile fotografiate de Hielscher. Filmulețele vor fi disponibile publicului pe situl 100deani.ro, realizat în cadrul acestui proiect. În luna decembrie, va afi lansat un film documentar de 80 de minute, care să prezinte întreaga călătorie, o viziune de autor despre România de acum.
DESPRE FUNDAȚIA “DOMENIUL OTETELIȘANU”
În cei cinci ani de la înființare, Fundația „Domeniul Otetelișanu” a realizat programe culturale în conacul de la Benești, casa în care s-au născut boierii Otetelișeni – printre care și omul care a revoluționat sistemul de învățământ în Țara Românească, Petrache Poenaru. Printre acestea, prestigiosul proiect „București. Bloc. Cetate.” Clădiri iconice ale realismului socialist din capitalism – un exemplu de intervenție culturală de conservare a patrimoniului, prin care a fost valorificată arhiva Horia Maicu, arhitect șef al capitalei (1958-1969) sau “Marele Libertinaj Est European – East Eu Comics Art Residency”, prima rezidență internațională de bandă desenată organizată în România, care a reunit graficieni, scenariști și reprezentanții unor galerii din România, Bulgaria, Cehia, Croația, Serbia și Ungaria. La conacul din satul Benești a concertat Jozef Van Wissem, artistul olandez a cărui lăută a fost șlefuită pentru o mare parte din muzica inclusă pe coloana sonoră a filmului „Only Lovers Left Alive”, exercițiu pentru care Jim Jarmusch a câștigat premiul pentru cea mai bună muzică la Festivalul de la Cannes.
Foto: Igor Cobileanski – facebook
