Ilustrată din Astana
https://www.ziarulmetropolis.ro/ilustrata-din-astana/

TURISM CULTURAL Am participat la începutul lunii septembrie la al treilea congres internaţional dedicat lecturii, desfăşurat la Astana, în Kazahstan, prilej de rodnice întâlniri cu stepa Asiei Centrale. Iată ce am aflat – aşadar, o dare de seamă.

Un articol de Andrei Crăciun|25 septembrie 2018

Era vorba că la congres a fost invitat și Kazuo Ishiguro, laureatul la zi al Nobelului pentru Literatură. N-a mai apărut domnul Ishiguro. În schimb au participat scriitori de pe întreg mapamondul (din Macedonia până în Egipt și China), bibliotecari și alți diverși cărturari.

În cadrul lucrărilor congresului cel mai pronunțat nume a fost cel al lui Nazarbayev, conducătorul statului kazah. Văzut dinspre Europa, domnul Nazarbayev ar putea să treacă nu chiar democrat, dar văzut dinspre Astana (partea bogată a orașului) e doar un destoinic șef de stat specific Asiei, care se îngrijește de poporul său, iar poporul îi aduce slavă (multă slavă, cam ca lui Ceaușescu, la sfârșitul anilor 1980).

Doar că nu sunt cozi la nimic în Kazahstan. Țara e imensă (în primele zece ale lumii ca teritoriu) și bogată în resurse. S-a început în ultimii ani fundamentarea unui naționalism kazah (sunt mai puțini cetățeni în Kazahstan decât în România – clima e prea aspră). Se cochetează cu ideea la trecerea la grafie latină.

Țara cumva se occidentalizează într-un ritm accelerat, rămânând profund orientală. E și Kazahstanul un paradox.

Liniște, pace, petrol și gaze naturale

Kazahstanul este un mozaic de etnii (mulți oameni a mai deportat Stalin aici, în buza Siberiei!) și religii și nu are nimeni treabă cu nimeni. Se trăiește în pace, în armonie, în liniște, în Kazahstan. Sunt gaze, e petrol, bogăția nu e distribuită echitabil (salariul mediu nu sare de câteva sute de dolari), dar timpurile sunt mai mult decât îndurabile, cele mai bune din istoria acestor meleaguri.

Iar artele, în felul lor foarte diferit de Europa, prosperă, bibliotecile sunt pline (nu cunosc starea cenzurii, dacă e, câtă e), literatura e apreciată, poeții sunt respectați (ce țară e aceea care nu-și respectă poeții?).

Nu sunt conflicte fundamentate religios. Teoretic, mai mulți sunt musulmanii, practic și Allah e o prezență discretă, în ciuda moscheilor spectaculoase.

Quelque-chose-ul kârgâzilor

În cadrul lucrărilor congresului, au ieșit la iveală ospitalitatea kazahă și apetența lor pentru discursul lung, dar nu lipsit de umor. Iar dintre toate rasele pământului prezente la diferitele simpozioane cel mai mult mi-au atras atenția kârgâzii. Kârgâzii sunt extraordinari.

De altfel, în cadrul lucrărilor congresului s-a adus deosebită apreciere către Aitmatov, marele scriitor kârgâz, pe care Kazahstanul îl slăvește ca pe un fiu de-al său, fiindcă sunt relații bune între kazahi și kârâgâzi, iar Daniar (personajul masculin principal din Djamilia, una dintre cele mai frumoase cărți scrise vreodată, își făcuse veacul prin Kazahstan).


Astana, astăzi, este un Dubai în stepă. În ianuarie, temperaturile coboară la minus patruzeci de grade, clădirile zgârâie norii, autostrăzile sunt spectaculoase, ordinea e desăvârșită, dar oameni se văd rar. Bate vânt, frigul e necruțător chiar și la începutul toamnei și oriunde vrei să ajungi e prea departe ca să mergi pe jos.

Astana înseamnă chiar asta: capitala. A fost construită în ultimii douăzeci de ani pe vastul teritoriu al unui oraș din Uniunea Sovietică – care nu avea altă calitate decât că era central în țară, la întretăierea multor drumuri.

Despre literatură s-a vorbit mult, au fost elogiate figurile literaturii kazahe (mai vechi și mai noi) și mondiale și s-au ridicat probleme referitoare la scăderea dorinței tineretului de a mai citi – cărți, gen. Aceleași probleme care se pun în lume de la Madrid la Minsk.

Pe scurt: Kazahstanul este o lume fascinantă, Astana o capitală tânără care deschide un viitor staniu, dar viitor.

A se merge să se vadă, a se reveni, de ce nu?

Kazahstanul este un mozaic de etnii (mulți oameni a mai deportat Stalin aici, în buza Siberiei!) și religii și nu are nimeni treabă cu nimeni. Se trăiește în pace, în armonie, în liniște, în Kazahstan.



28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.

13
/07
/22

La Curtea Veche Publishing se află în pregătire prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean - „Volodimir Zelenski. În mintea unui erou” de Régis Genté și Stéphane Siohan.

04
/07
/22

Heather Morris, autoarea bestsellerurilor Tatuatorul de la Auschwitz, Călătoria Cilkăi și Trei surori, vândute în peste 15 000 000 de exemplare în întrega lume, vine la București și se va întâlni cu publicul în cadrul a două evenimente, pe 4 și 5 iulie.