Insula Muzeelor din Berlin: istorie și semnificații
https://www.ziarulmetropolis.ro/insula-muzeelor-din-berlin-istorie-si-semnificatii/

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreţia oraşului său capitală.

Un articol de Petre Ivan|20 mai 2020

Dacă Franța avea Parisul pe Sena, iar Marea Britanie avea Londra pe Tamisa, Prusia își va crea și ea Berlinul, pe Spree. Până la decizia lui Frederic cel Mare din 1710 de a-și face o capitală demnă de un puternic stat european, râul Spree separa două orașe: Cölln și Vechiul Berlin (Altberlin). După unirea acestora, alături de alte câteva mici localități din zonă, lua naștere Berlinul așa cum îl știm astăzi.

La fel cum Sena separă Parisul în două, creând în mijlocul său o mică insulă, același rol îl are și Spree. Pe acea insulă, în chiar inima capitalei Germaniei, se găsește una dintre cele mai importante atracții culturale ale Berlinului. Inițial o zonă rezidențială, partea de nord a insulei a fost dedicată pentru științe și arte de către regele Frederic William al IV al Prusiei, în 1841, fiind puse astfel bazele Insulei Muzeelor. Aceasta găzduiește în prezent instituții culturale recunoscute pe plan mondial, precum Vechiul Muzeu (Altes Museum), Noul Muzeu (Neues Museum), Vechea Galerie de Artă, Muzeul Bode, Muzeul Pergamon. Proiectul este în continuă evoluție, în 2020 fiind plănuit să fie inaugurat Forumul Humboldt. Cei interesanți de o adevărată experiență culturală și istorică nu au voie să rateze Insula, aceasta fiind inclusă din 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO. 

Istoria tumultoasă a Europei și a Germaniei a afectat însă multe dintre colecții muzeelor. Unele obiecte de mare valoare au fost separate în perioada Războiului Rece, fiind reunite doar după căderea zidului Berlinului. Altele au fost luate de trupele aliate în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, precum celebra comoară a lui Priam, cunoscută și ca aurul Troiei, descoperită de Heinrich Schliemann în 1873, ce se găsește acum la Muzeul Pușkin din Moscova. Astăzi, vizitatorii pot vedea la Muzeul Pergamon obiecte din antichitate greacă sau babiloniană, precum reconstrucția Altarului Pergamon, Poarta lui Iștar sau Poarta din Milet. La Neues Museum se găsesc în special vestigii ale antichității egipetene, cel mai celebru artefact fiind în mod cert bustul reginei Nefertiti. Artă pornind din evul mediu până în contemporaneitate este găzduită de Muzeul Bode și la Vechea Galerie de Artă, și multe alte exponate extraordinare, care fac vizitarea complexului o adevărată obligație pentru toți turiștii ce ajung prin Berlin. 

Ionuț Marcu, istoric si lector la Fundația Calea Victoriei unde susține Turul ghidat online prin Berlin: de la Poarta Brandenburg, la Checkpoint Charlie.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..