Intr-un an se vor retrage de pe piata cartile care apar cu un ziar
https://www.ziarulmetropolis.ro/intr-un-an-se-vor-retrage-de-pe-piata-cartile-care-apar-cu-un-ziar/

Cărţile care apar alături de ziare sunt la final de carieră şi vor dispărea de pe piaţă în următorul an, pentru că cei care le cumpărau, în general oameni care nu intră în librării, şi-au umplut bibliotecile, a declarat  Mario De Mezzo, preşedintele Uniunii Editorilor din România. „Cărţile cu ziarul vor dispărea de pe piaţă […]

Un articol de Andrada Văsii|28 noiembrie 2012

Cărţile care apar alături de ziare sunt la final de carieră şi vor dispărea de pe piaţă în următorul an, pentru că cei care le cumpărau, în general oameni care nu intră în librării, şi-au umplut bibliotecile, a declarat  Mario De Mezzo, preşedintele Uniunii Editorilor din România.

„Cărţile cu ziarul vor dispărea de pe piaţă în următorul an, adică nu se vor mai publica titluri noi. Vor mai fi şi excepţii, în sensul că se va mai găsi câte unul care să publice o carte la câteva luni. Fenomenul de carte cu ziarul e cam pe final„, a spus Mario De Mezzo, care ocupă şi funcţia de director general al grupul editorial ALL.

El a explicat că editurile care publicau cărţi pentru ziare aveau tiraje de 100.000 de exemplare pentru un titlu, din care au vândut aproximativ 40.000 în ultimii ani, şi-au acoperit costurile de producţie, dar au rămas 60.000 de cărţi în depozite. Cu fiecare an care trece acele cărţi devin mai greu vandabile şi ajung, astfel, să fie scoase la vânzare cu trei lei exemplarul.

„Cea mai mare problemă cu aceste cărţi este că învaţă publicul cu o mentalitate greşită. Ajung să nu aprecieze cartea la valoarea ei şi aşteaptă s-o ia cu trei lei. În momentul în care scoţi o carte într-un tiraj de 100.000 de exemplare, din 40.000, pe care le vinzi la preţ normal, ţi-ai acoperit costurile de tiraj şi poţi da cartea cu oricât, şi cu un leu. Dacă o dă cu un leu, are un leu profit. Dar când scoţi o carte normală cu un tiraj de 2.500 de exemplare, pentru că ăsta e tirajul mediu în România, n-o poţi vinde cu trei lei, pentru că nu-ţi scoţi drepturile de autor, nu-ţi scoţi depozitare, transport… Trebuie să coste peste 20, în funcţie de calitate, de tipar„, a spus preşedintele Uniunii Editorilor din România (UER).

Acesta crede că fenomenul cărţilor apărute cu ziare s-a întors deja împotriva editorilor. Piaţa s-a suprasaturat, iar acum există o inflaţie de titluri într-un tiraj de inflaţie.

Pentru a deveni rentabile la preţuri mici, cărţile respective au fost publicate în tiraje de 60.000-100.000 de exemplare. Cărţile cu ziarele au început cu tiraje de 120.000 de exemplare, iar în prezent au scăzut pe la 40.000.

„Publicul de carte cu ziarul e un public aparte. O parte mare nu ar fi intrat în librării şi cumpără cărţi doar pentru colecţie. Din cei care au cumpărat cărţi cu ziare o parte ar fi intrat în librării, sub 30% după estimarea mea, deci ne-au luat şi nouă din public. Cei care au cumpărat pentru colecţie şi-au cam umplut rafturile. Cât să cumperi? Cumperi 10, 20, 30… Şi-au făcut plinul. Şi-au luat şi ei trei metri de cărţi şi s-au oprit. Acum nu mai cumpără la fel de mult nici ei şi nu mai ai cu ce să-i atragi. Oamenii nu mai cumpără şi au rămas stocuri foarte mari nevândute, de zeci de mii pe titluri. Editurile încearcă să scoată nişte bani şi din ele, vânzându-le cu trei lei. Dar tocmai cele de trei lei canibalizează cărţile lor care se vând cu 20-30 de lei. Trebuie să fii dispus să îngropi un titlu pe care îl scoţi cu ziarele. Cinci ani nu-l mai vinzi. Ziarul nu pierde nimic din afacerea asta, ci doar editurile„, a afirmat De Mezzo.

El crede că pe piaţă mai sunt încă cel puţin câteva sute de mii de cărţi, în librării, supermarketuri şi depozite.

 

 

Sursa: Mediafax

02
/02
/15

Lucian Boicu, un român stabilit în Canada, a lucrat la efectele vizuale ale filmului "American Sniper", de Clint Eastwood, un lungmetraj nominalizat la şase premii Oscar şi inspirat din povestea adevărată a lunetistului Chris Kyle.

02
/02
/15

Joi, 5 februarie, ora 19.00, odată cu premiera spectacolului Parapanghelos (un cabaret după “Cânticelele comice” ale lui Vasile Alecsandri) va avea loc și inaugurarea unui nou design al Sălii Lecoq, transformată acum în CAFÉ-TEATRU MASCA. 

02
/02
/15

Filmul românesc de scurtmetraj este prezent și anul acesta la Festivalul de Film de la Clermont-Ferrand (30 ianuarie – 7 februarie 2015) prin intermediul Asociației ESTE’N’EST, care organizează pentru a șaptea oară consecutiv standul românesc din cadrul marketului festivalului, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

02
/02
/15

Am trăit s-o vedem şi pe asta, ar spune melomanii urbei lui Marius Manole. Ieşenii care îşi plătesc la timp facturile la întreţinere pot câştiga premii oferite de către administratorul de imobile al Primăriei, respectiv Termo-Service, printre premii figurând şi două bilete la concertul lui Andre Rieu, din luna iunie, de la Bucureşti.

02
/02
/15

În filmul "Chuck Norris vs. Communism", de Ilinca Călugăreanu, peliculă selectată în secţiunea competiţională World Cinema Documentary, la cea de-a 31-a ediţie a Festivalului Sundance, o generaţie întreagă se îndrăgosteşte de film, în epoca Războului Rece, scrie prestigioasa publicaţie IndieWire.

01
/02
/15

Luni, 2 februarie, de la ora 20.30, la TVR 2, „Vocea Patriotului Naționale – Restituiri I.L. Caragiale” (premiera tv: 1992)  aduce din Arhiva de Aur a Televiziunii Române momente teatrale unice realizate după schițele: „Jertfe patriotice”, „Situațiunea”, „Tempora”, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, „Atmosferă încărcată” și „Diplomație”.

31
/01
/15

O zi întunecată de ianuarie, pe o stradă cu nume de compozitor francez. Un apartament într-un bloc de două etaje, o sufragerie cu sobă de teracotă verde; când scaunele și masa de plastic sunt date la o parte, se transformă într-un ministudio, în care Miriam Răducanu dansează din 1956.

30
/01
/15

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „O lacrimă de fată” (1980), regizat de Iosif Demian, este unul dintre cele mai originale filme româneşti realizate în timpul comunismului, polemizând prin stilul său modern şi energic cu falsitatea care caracteriza cinematografia oficială a vremii.