Istoricul și filosoful Neagu Djuvara a încetat din viață
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoricul-si-filosoful-neagu-djuvara-a-incetat-din-viata/

Neagu Djuvara s-a stins din viaţă joi, 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani.

Un articol de Liliana Matei|25 ianuarie 2018

Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viaţă joi la vârsta de 101 ani, transmite site-ul stiri.tvr.ro, preluat de Mediafax. Potrivit presei, acesta ar fi murit la spital.

Istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara a fost una dintre cele mai îndrăgite personalităţi culturale ale României, apreciat pentru spiritul său, pentru eleganţa şi pentru erudiţia sa.

S-a născut la Bucureşti, într-o familie aristocrată de origine aromână. Tatăl său, Marcel Djuvara, şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, căpitan de geniu în armata română, a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădişteanu, mama sa, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara şi-a făcut studiile la Paris, licenţiat în litere la Sorbona şi doctor în drept – Paris, 1940. A luat parte la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie – noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa, mai precizează Mediafax.

În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey.

Între timp, şi-a reluat studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, a obţinut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Mai târziu, a obţinut şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).

Din 1984, a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după Revoluţia din decembrie 1989, când s-a întors în ţară. Din 1991, a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.

A scris, printre altele: „Le droit roumain en matière de nationalité”, Paris, 1940 (teză de doctorat); „Démétrius Cantemir, philosophe de l’Histoire”, în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; „Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations”, Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, „Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor”, Humanitas, 1999; „Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?” în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; „Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle”, Publications Orientalistes de France, 1989; în româneşte, „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne”, Humanitas, ed. a VI-a, 2008; „Les Aroumains” (operă colectivă), Publications Langues’O, Paris, 1989; în româneşte, „Aromânii – istorie, limbă, destin”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; „Sur un passage controversé de Kékauménos. De l’origine des Valaques de Grèce”, în Revue roumaine d’histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991; „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, Humanitas, ed. a IX-a, 2008; „Cum s-a născut poporul român”, Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; „Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii”, Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul”, Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; „Însemnările lui Gheorghe Milescu”, roman, Humanitas, 2004; „Amintiri din pribegie”, Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceză: „Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil” (1948-1990), L’Harmattan, Paris, 2004; „Există istorie adevărată?”, Humanitas, ed. a III-a, 2008.

Este binecunoscută activitatea de istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier a lui Neagu Djuvara, însă este mai puţin cunoscută pasiunea sa pentru sport. A practicat schi, echitaţie, tenis, sărituri cu schiurile, nataţie, salt cu paraşuta, schi nautic şi planorism.

Istoricul Neagu Djuvara a primit, în octombrie 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti, mai precizează agenția de știri.

 

16
/09
/19

Românii iubesc arta, dar de la distanță. Peste 7 din 10 adulți români regretă că nu și-au dezvoltat pasiunile artistice din copilărie, deși consideră că ar fi putut să le transforme într-o meserie, conform unui studiu național realizat  pe un eșantion reprezentativ de peste 1.400 de persoane. Motivul care i-a determinat să renunțe la pasiunea lor este de natură financiară.

11
/09
/19

Asociația Fascination, în parteneriat cu Fun Science Romania și televiziunea educațională Da Vinci, lansează emisiunea ,,Știința Altfel” pe canalul de youtube ,,Profesorul Trasnit TV”. Emisiunea își propune să ofere o perspectivă amuzantă, trăsnită și interactivă asupra lecțiilor de fizică și chimie ce se regăsesc în programa școlară.

11
/09
/19

Ieri a avut loc conferința de lansare a celei de a VII-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT. Organizatorii au anunțat noutățile și numele invitaților care vor sosi la Iași în perioada 2-6 octombrie 2019.

07
/09
/19

Julius Meinl, în parteneriat cu asociația Arta nu Mușcă, anunță lansarea Tramvaiului Poeziei. Acesta va circula pe ruta tramvaiului 1, în perioada 10 septembrie – 01 octombrie, și va transforma fiecare călătorie într-un moment de relaxare. Va întâmpina călătorii cu decoruri speciale, cărți de poezie, cafea, muzică și multe alte surprize.

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

29
/08
/19

Povestea adevărată a pakistanezei condamnată la moarte pentru blasfemie în mileniul III a făcut înconjurul lumii. Asia Bibi a fost eliberată în 2018, după 8 ani de închisoare în condiții crâncene. Astăzi trăiește în Canada, după ce a învins un sistem care a reușit să facă nenumărate victime.

27
/08
/19

CRONICĂ DE CARTE Mircea Săucan a fost unul dintre cei mai originali cineaşti români. De câţiva ani, filmografia sa restrânsă a început să fie redescoperită. Eseistul timişorean Marian Sorin Rădulescu este cel mai fervent susţinător al regizorului. Dovadă stă volumul „Mircea Săucan. Geometrii poetice”, publicat recent de editura Noi Media Print.

Pagina 12 din 106« Prima...1011121314...203040...Ultima »