„Jackie”. Istorie şi intimitate
https://www.ziarulmetropolis.ro/jackie-istorie-si-intimitate/

CRONICĂ DE FILM „Jackie”, lungmetrajul cu care chilianul Pablo Larrain s-a aflat în 2016 în Competiţia Festivalului de la Veneţia, se situează la intersecţia dintre un film biografic mainstream, cu superstaruri, şi un film de autor care încearcă să împrospăteze convenţiile genului. De aici şi frumuseţea sa.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 ianuarie 2017

Poate părea surprinzător ca un regizor chilian care a realizat până acum filme doar în spaniolă, puternic ancorate în cultura ţării sale, să se aventureze într-un proiect centrat pe un personaj american iconic – Jackie Kennedy.

Însă „Jackie”, deşi are un scenariu scris de un american, Noah Oppenheim (premiat la Veneţia), poate fi subsumat demersului lui Pablo Larrain de interpretare a trecutului prin mijloace cinematografice şi de portretizare a unor personaje puternice, cu o psihologie complexă care scapă etichetării facile.

Premisa ofertantă a scenariului este încercarea de a propune un răspuns la întrebarea: ce a fost în sufletul şi în mintea lui Jackie Kennedy în momentele de după asasinarea, la 22 noiembrie 1963, chiar lângă ea, a lui John Fitzgerald Kennedy, cel de-al 35-lea preşedinte al Statelor Unite?

Îmbinând întâmplări reale cu speculaţii ficţionale, portretul pe care Oppenheim şi Larrain îl trasează este unul fragmentat, dinamic, nuanţat, construit din flashback-uri pornite de la un interviu pe care fosta Primă Doamnă (impresionant jucată de Natalie Portman, într-un rol care va rămâne un reper) îl acordă unui jurnalist (Billy Crudup) la mai multe zile după tragedie.Jackie

Este o banală convenţie narativă, pe care regia impunătoare a lui Larrain o deturnează însă înspre interesul său pentru modurile de reprezentare a istoriei prin cinema şi felul în care aceasta intersectează intimitatea personajelor.

Mai mult decât plonjarea în dedesubturile unui moment emblematic, Larrain speculează tensiunea dintre imaginea publică a lui Jackie Kennedy, cea care a intrat în mentalul colectiv, şi subtilităţile şi imprevizibilitatea presupusului său temperament într-un context dramatic dificil de gestionat. Conflictul între datoria de Primă Doamnă (decăzută) şi cea de soţie rămasă văduvă.

Miza pare astfel a fi obţinerea unui realism psihologic, necesar pentru a deconstrui un personaj iconic, însă doar pentru a-l umaniza şi a-l reda apoi cu şi mai mare forţă legendei. Iar grandoarea mizanscenei şi a imaginii (Stéphane Fontaine), complexitatea unui montaj bazat pe contraste şi condus de emoţii (şi nu de narativitate), precum şi muzica impozantă (Mica Levi) amplifică gravitatea şi importanţa momentului istoric, conferindu-i o aură aproape mitică. Şi chiar dacă spectatorul este aproape tot timpul alături de Jackie, la final ceva esenţial din această celebritate pare a rămâne învăluit în mister.

Însă Larrain nu se opreşte doar la spaţiul intim al protagonistei după asasinatul asupra lui JFK. Pentru a da o mare mare credibilitate şi un mai mare realism demersului său, el introduce fragmente atent reconstituite dintr-o emisiune televizată în care Jackie Kennedy făcea o prezentare din interior a Casei Albe.

Imaginea din aceste secvenţe este, bineînţeles, alb-negru şi intenţionat de o slabă calitate, imitând convenţiile desuete ale televiziunii. Iar jocul lui Portman este asumat artificial, tocmai pentru a accentua diferenţa dintre apariţiile publice ale protagonistei şi adevăratul său fel de a fi – o persoană deopotrivă cu slăbiciuni şi cu prestanţă. Larrain ia faptul istoric şi îl prelungeşte în ficţiune, tocmai pentru a-l înţelege mai bine. Rezultă un portret tandru, la limita fluidă dintre o deconstrucţie blândă şi o hagiografie reţinută.

„Jackie” a intrat la 13 ianuarie în cinematografe şi este distribuit de Ro Image 2000.       

Foto: Jackie – facebook

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.