Kenzaburo Oe, Nobelul pentru Literatură 1994, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/kenzaburo-oe-nobelul-pentru-literatura-1994-la-polirom/

Un alt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a intrat în portofoliul Polirom. Este vorba despre Kenzaburō Ōe (n. 1935), unul dintre marii prozatori japonezi ai secolului XX, din opera căruia Editura Polirom a publicat romanele Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17.

Un articol de Petre Ivan|24 iunie 2014

Romanul lui Kenzaburo Oe, Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom. Seria Esenţial”, şi în ediţie digitală.

Romanul povesteşte experienţa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a unui grup de băieţi orfani, evacuaţi din şcoala de corecţie şi rătăcind în căutarea unui adăpost. După trei săptămîni, ei reuşesc să ajungă într-un sat de munte şi sînt daţi în grija sătenilor, care-i tratează cu neîncredere şi-i păzesc cu arma în mînă. Lucrurile se agravează odată cu izbucnirea unei molime: locuitorii intră în panică şi părăsesc satul, izolîndu-l din exterior.

Rămaşi singuri, băieţii supravieţuiesc furînd din proviziile lăsate în urmă de ţărani şi organizîndu-se precum adulţii printre care au trăit. După întoarcerea localnicilor, viaţa li se complică însă, iar supravieţuirea nu li se mai pare uşoară, căci băieţii vor fi sechestraţi şi ameninţaţi cu moartea dacă nu păstrează secretul izolării lor.

„Romanul lui Ōe este mai întunecat, mai plastic, mai înverşunat decît Împăratul muştelor; furia atroce e transformată de scrii-torul japonez în artă literară, o

Kenzabura Oe

Kenzabura Oe

pledoarie pentru toleranţă mai impresionantă decît orice formă de vehemenţă.” (Kirkus Reviews)

„O alegorie a frumuseţii: simplă, elegantă, cutremurătoare.” (Chicago Tribune)

 „17”, inspirat de un caz real

Romanul 17, inspirat de cazul real al adolescentului Yamaguchi Otoya – care l-a asasinat pe liderul Partidului Socialist Japonez în 1960, apoi s-a sinucis, după trei săptămîni, în închisoare – , a fost publicat în colecţia de bestselleruri şi capodopere a editurii, „Top 10+”, şi în ediţie digitală, traducere din limba japoneză şi note de Roman Paşca.

 Protagonistul din 17, un adolescent timid care nu pare să aibă altă preocupare decît exerciţiul solitar al masturbării, se trezeşte prins într-un vîrtej de întîmplări care îl apropie de o grupare politică de extremă dreapta.

Aşa începe o călătorie iniţiatică de regăsire a identităţii – aceea de activist şi asasin. Autorul ne oferă o poveste alertăîn care se regăsesc mai multe mize importante şi relevante pentru societatea contemporană, precum legătura dintre pornirile sexuale şi politică, conflictul dintre eul privat şi cel public, violenţa sau extremismul.

Alte volume semnate de Kenzaburō Ōe: Prada (1957, distinsă cu Premiul Akutagawa), O experienţă personală (1964, distinsă cu Premiul Shinchosha),Strigătul înăbuşit (1967, distinsă cu Premiul Tanizaki), Potopul mă cuprinde (1973, recompensată cu Premiul Noma) şi Muşcat de hipopotam (1985, recompensată cu Premiul Yasunari Kawabata).

Foto cu Kenzaburo Oe, Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17 – Polirom

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?