Kenzaburo Oe, Nobelul pentru Literatură 1994, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/kenzaburo-oe-nobelul-pentru-literatura-1994-la-polirom/

Un alt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a intrat în portofoliul Polirom. Este vorba despre Kenzaburō Ōe (n. 1935), unul dintre marii prozatori japonezi ai secolului XX, din opera căruia Editura Polirom a publicat romanele Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17.

Un articol de Petre Ivan|24 iunie 2014

Romanul lui Kenzaburo Oe, Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii a apărut în colecţia “Biblioteca Polirom. Seria Esenţial”, şi în ediţie digitală.

Romanul povesteşte experienţa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a unui grup de băieţi orfani, evacuaţi din şcoala de corecţie şi rătăcind în căutarea unui adăpost. După trei săptămîni, ei reuşesc să ajungă într-un sat de munte şi sînt daţi în grija sătenilor, care-i tratează cu neîncredere şi-i păzesc cu arma în mînă. Lucrurile se agravează odată cu izbucnirea unei molime: locuitorii intră în panică şi părăsesc satul, izolîndu-l din exterior.

Rămaşi singuri, băieţii supravieţuiesc furînd din proviziile lăsate în urmă de ţărani şi organizîndu-se precum adulţii printre care au trăit. După întoarcerea localnicilor, viaţa li se complică însă, iar supravieţuirea nu li se mai pare uşoară, căci băieţii vor fi sechestraţi şi ameninţaţi cu moartea dacă nu păstrează secretul izolării lor.

„Romanul lui Ōe este mai întunecat, mai plastic, mai înverşunat decît Împăratul muştelor; furia atroce e transformată de scrii-torul japonez în artă literară, o

Kenzabura Oe

Kenzabura Oe

pledoarie pentru toleranţă mai impresionantă decît orice formă de vehemenţă.” (Kirkus Reviews)

„O alegorie a frumuseţii: simplă, elegantă, cutremurătoare.” (Chicago Tribune)

 “17”, inspirat de un caz real

Romanul 17, inspirat de cazul real al adolescentului Yamaguchi Otoya – care l-a asasinat pe liderul Partidului Socialist Japonez în 1960, apoi s-a sinucis, după trei săptămîni, în închisoare – , a fost publicat în colecţia de bestselleruri şi capodopere a editurii, „Top 10+”, şi în ediţie digitală, traducere din limba japoneză şi note de Roman Paşca.

 Protagonistul din 17, un adolescent timid care nu pare să aibă altă preocupare decît exerciţiul solitar al masturbării, se trezeşte prins într-un vîrtej de întîmplări care îl apropie de o grupare politică de extremă dreapta.

Aşa începe o călătorie iniţiatică de regăsire a identităţii – aceea de activist şi asasin. Autorul ne oferă o poveste alertăîn care se regăsesc mai multe mize importante şi relevante pentru societatea contemporană, precum legătura dintre pornirile sexuale şi politică, conflictul dintre eul privat şi cel public, violenţa sau extremismul.

Alte volume semnate de Kenzaburō Ōe: Prada (1957, distinsă cu Premiul Akutagawa), O experienţă personală (1964, distinsă cu Premiul Shinchosha),Strigătul înăbuşit (1967, distinsă cu Premiul Tanizaki), Potopul mă cuprinde (1973, recompensată cu Premiul Noma) şi Muşcat de hipopotam (1985, recompensată cu Premiul Yasunari Kawabata).

Foto cu Kenzaburo Oe, Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17 – Polirom

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.

31
/01
/21

Ediția din 2021 a Târgului de Carte de la Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente europene din domeniul editorial, nu va avea loc. Informația vine în contextul pandemiei Covid-19, după ce și ediția din 2020 a fost anulată, din aceleași motive.

29
/01
/21

Noi titluri semnate de nume de prim rang ale literaturii universale – clasici, laureați Nobel, voci actuale ale literaturii de pretutindeni – sînt aduse și cititorilor români, în traduceri de excepție, apărute sau în curs de apariție în prestigioasa colecție „Biblioteca Polirom”.

28
/01
/21

Născut pe 28 ianuarie 1936, scriitorul albanez Ismail Kadare împlinește astăzi 85 de ani, ocazie cu care vă oferim un amplu fragment din cea mai nouă carte a sa disponibilă în limba română – volumul de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Editura Humanitas Fiction, 2021, colecția „Raftul Denisei”, traducere de Marius Dobrescu).

25
/01
/21

CARTE DE CINEMA Diversele evoluţii ale tehnologiei audiovizuale din ultimii ani au adus o formă inedită de comentariu despre cinema – eseul-video. Criticul Irina Trocan i-a dedicat o substanţială carte, „Audiovizualul în opoziţie” (2020), în care discută de asemenea şi cinema-ul eseu.