Lupu. Un debut ambiţios, dar fără orientare şi ritm
https://www.ziarulmetropolis.ro/lupu-un-debut-ambitios-dar-fara-orientare-si-ritm/

CRONICĂ DE FILM Produs şi distribuit de Strada Film, lungmetrajul „Lupu”, debutul tânărului regizor şi scenarist Bogdan Mustaţă (n. 1975), reprezintă o tentativă, din păcate ratată, de desprindere de realismul predominant în cinematografia română a momentului.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 octombrie 2013

CRONICĂ DE FILM Produs şi distribuit de Strada Film, lungmetrajul „Lupu”, debutul tânărului regizor şi scenarist Bogdan Mustaţă (n. 1975), reprezintă o tentativă, din păcate ratată, de desprindere de realismul predominant în cinematografia română a momentului.

Filmul propune o incursiune în lumea interioară a unui adolescent, Lupu, interpretat neconvingător de debutantul Mihai Vasilescu. Un univers în care realitatea este concurată, până la indistincţie, de oniric, amintiri şi proiecţii fictive, rezultate ale sensibilităţii adolescentine exacerbate şi ale unor momente de criză, cum ar fi pierderea tatălui şi întâlnirea cu o fată senzuală şi cu un bătrân singur.

Premise provocatoare şi ofertante, a căror punere în practică eşuează însă într-un film lipsit de orientare, impact şi, mai ales, ritm.

Lupu – treceri dintr-o lume în alta

Camera de filmat îl urmăreşte pe protagonist în peregrinările sale reale sau imaginare între mai multe apartamente: cel în care trăieşte cu mama (Carmen Ungureanu), cel în care o întâlneşte pe fata de care se îndrăgosteşte, Clara (Ada Condeescu), cel în care locuieşte un bătrân (Sergiu Nicolaescu, la ultimul rol) rămas singur după moartea soţiei (Camelia Zorlescu), dar şi cel în care comunică, în amintire, cu tatăl aflat pe patul de moarte (Costel Caşcaval).

Lupu

Costel Caşcaval, într-o scenă din filmul Lupu

Trecerile dintr-o lume în alta nu sunt semnalizate în vreun fel, iar între aceste universuri paralele nu există diferenţieri la nivelul imaginii sau al încadraturii. În general, încercarea de fluidizare a spaţiului şi a timpului este lăudabilă şi nu ar trebui să ridice probleme de înţelegere în rândul publicului, numai că executarea ei în „Lupu” ratează ţinta.

Lupu“ are germenii unul lungmetraj „altfel“

Bogdan Mustaţă nu face decât să-şi plimbe protagonistul, care este tot timpul impasibil şi tăcut, dintr-un loc în altul, fără ca deplasarea să aducă realmente plusvaloare dramaturgiei: Lupu o surprinde pe Clara asistând la masturbarea unui bărbat (chiar în secvenţa de început, deloc inspirată), o vede dezbrăcată alături de iubitul ei (Alexandru Potocean), pentru ca apoi să se mute împreună cu ea; are grijă de tatăl său; îl ajută pe bătrân cu mutatul televizorului; asistă la scene de tandreţe între mama sa şi noul ei partener.

La toate acestea, Lupu rămâne însă inert, de unde şi impresia că sugestia de schimbare din final survine forţat.

Lipsa psihologizării sau a elementelor capabile să producă empatizarea cu protagonistul sau, dimpotrivă, să determine respingerea sa nu reprezintă, în sine, o problemă. Semne serioase de întrebare apar însă atunci când Bogdan Mustaţă preia ideea scenelor „în care nu se întâmplă nimic” fără a-i da valoare cinematografică.

La tânărul cineast, în scenele în care nu se întâmplă nimic chiar nu se întâmplă nimic: camera întârzie nejustificat de mult asupra protagonistului – de aici şi lipsa sesizabilă a ritmului.

Citiţi şi: Filme de Corneliu Porumboiu, Bogdan Mustaţă şi Radu Jude, în competiţie la Festivalul de la Sarajevo

Deşi minimale, dialogurile sunt în mare parte artificiale, vehicule doar ale unor idei stereotipe, nu indicatoare ale unui limbaj veridic şi credibil, chiar şi în convenţia non-realistă propusă de regizorul-scenarist.

De asemenea, Bogdan Mustaţă cade, pe alocuri, în capcana senzaţionalismului ieftin: în afara scenei de început cu masturbarea (care nu este arătată explicit, dar care este reluată înspre final), tânăra jucată de Ada Condeescu apare, absolut gratuit, semi-dezbrăcată sau goală în mai multe secvenţe.

Lupu nu este un film catastrofal, aşa cum a fost, în prima parte a anului, „Puzzle” (r. Andrei Zincă). Debutul lui Bogdan Mustaţă are germenii unui lungmetraj „altfel”, care nu sunt însă fructificaţi la adevăratul potenţial.

Filmul Lupu intră în cinematografe din 4 octombrie. 

INFO

Lupu (România, 2013)

Regia: Bogdan Mustață

Cu: Mihai Vasilescu, Ada Condeescu

Rating: ●●○○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

 

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.