Miercuri, 20 martie, de la ora 16.00, Maia Morgenstern, Leonie Waldman Eliad, Andrei Finti, Roxana Guttman şi Luana Stoica vor participa la un spectacol lectură cu tema ,, Viaţă şi destin” la Teatrul Evreiesc de Stat.
Un articol de Andrada Văsii|19 martie 2013
Miercuri, 20 martie, de la ora 16.00, Editura Polirom şi Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti (Str. Iuliu Barasch 15) organizează o nouă ediţie a proiectului „Cu cărţile deschise!”.
Cu acest prilej, actorii teatrului vor citi din romanul lui Vasili Grossman, Viaţă şi destin, apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere şi note de Laurenţiu Checicheş. Printre participanți se numără: Maia Morgenstern, Leonie Waldman Eliad, Andrei Finti, Roxana Guttman, Luana Stoica, Geni Brenda, Dorina Păunescu, Nicolae Predica, Mircea Dragoman şi Silvia Schmidt.
Invitatul evenimentului este Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei „Biblioteca Polirom”.
„Cu cărţile deschise la TES!” este un proiect iniţiat de artiştii teatrului pentru a oferi publicului pagini din literatura română şi universală şi în alt format decît cel al unui spectacol montat. În fiecare lună, actorii Teatrului Evreiesc de Stat vă invită la un spectacol-lectură, iar intrarea este gratuită.
Despre carte
,,Viaţă şi destin”, una dintre capodoperele literaturii ruse şi universale, este o carte cu o istorie ieşită din comun. Fără a se lăsa descurajat de dificultăţile întîmpinate la publicarea romanului anterior, Pentru o cauză dreaptă, Grossman a început lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viaţă şi destin, în 1952. Opt ani mai tîrziu, l-a propus spre publicare, dar în 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo şi notiţele romanului, sub pretextul că era mai subversiv chiar decît Doctor Jivago al lui Pasternak.
Acţiunea cărţii se desfăşoară pe fundalul bătăliei de la Stalingrad, dar ramificaţiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului pînă în lagărele Gulagului, conturînd fizionomia unei epoci dramatice şi înfăţişînd destine memorabile. Pe lîngă criticile la adresa sistemului totalitar, anumite aspecte ale romanului sugerează o strînsă analogie între nazismul german şi comunismul sovietic. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cărţii a ajuns în Elveţia, unde a fost publicat în 1980.
În Rusia, o primă ediţie, imperfectă şi trunchiată, a apărut în 1988, un an mai tîrziu fiind publicată ediţia definitivă, după care s-a realizat prezenta traducere în limba română.
Unul dintre cele mai sumbre portrete ale societăţii ruseşti. (The Washington Post)
Despre autor
Vasili Grossman publică în 1934 nuvela „În oraşul Berdicev”, care a stat la baza filmului Comisar (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este însă interzis de KGB şi apare pe marile ecrane abia în 1990, în perioada perestroikăi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Grossman a fost reporter de front, unul dintre primii comentatori ai Holocaustului.
Articolul său, „Infernul de la Treblinka”, din 1944, a făcut parte dintre probele acuzării în procesul de la Nürnberg. Însă criticile la adresa colectivizării şi a represiunii politice din URSS duc la interzicerea cărţilor sale, gloria lui Grossman fiind, în cele din urmă, ca şi a lui Bulgakov sau Pasternak, postumă. De acelaşi autor, la Editura Polirom a mai apărut romanul Drumul, în 2012.
Foto credit: Luca Oltenau
