Mâncarea românească, neapetisantă în farfurie, dar cu potențial mare de reinventare
https://www.ziarulmetropolis.ro/mancarea-romaneasca-neapetisanta-in-farfurie-dar-cu-potential-mare-de-reinventare/

Primul studiu despre identitatea culturală gastronomică a României oferă o imagine a modului în care bucătăria este percepută de generaţiile actuale, dar şi o privire către viitorul preparatelor şi ingredientele româneşti.

Un articol de Petre Ivan|24 martie 2023

Ierburile și brânzeturile sunt văzute ca fiind printre cele mai sănătoase mâncăruri, în timp ce tartinabilele românești au un potențial internațional și mari șanse de reinventare, alături de tocături și cartofi.

„Bucătăria românească trece printr-o perioadă de adaptare și transformare, în care are grijă de prezentul său și își pregătește viitorul. Specialiștii din domeniul gastronomiei manifestă o preocupare activă în acest sens și vin cu inițiative și soluții. Care este, însă, starea consumatorilor români atunci când se gândesc la mâncarea românească? Câți mai gătesc sau consumă din ceea ce noi numim meniu tradițional? Cât de multă importanță alocă bucătăriei românești? Acestea sunt câteva din aspectele pe care am căutat să le elucidăm folosind un eșantion concentrat de oameni diverși, interesați de gătit și mâncare în general”, explică Silvia Teodorescu, coordonatorul Cronicari Digitali și managing partner Zaga Brand.

Studiul arată că bucătăria românească are câteva trăsături evidente: nu este foarte practică, necesită mult timp de preparare și se gătește în tihnă, lucru care lipsește vieții moderne. În același timp, mâncarea specifică românilor este grea, are multe sosuri și se servește în cantități mari. Nu e aspectuoasă, ingredientele sunt amestecate și deseori nu se așeaza frumos și apetisant pe farfurie, ceea ce duce și la o altă trăsătură evidentă pentru bucătăria românească: este nevoie de încredere pentru a gusta ceea ce se află în față.

„Mâncarea românească este construită pe metafora cornului abundenței: multă, colorată și gustoasă. Ea este văzută ca cea mai la îndemână formă de a atinge fericirea. Mâncarea la români înseamnă mese pline și abundente, multă lume adunată, multă vorbă și multe râsete, fără reguli și fără inhibiții, cu multă libertate de exprimare. O petrecere fără sfârșit. Este cel mai splendid dezinhibator și terapeutic mod de a te bucura de viață, oricum ar fi ea”, după cum remarcă Adina Vlad, founder Unlock Research și coordonator al cercetării.

Studiul realizat pentru Amintiri Gustoase arată că oamenii vorbesc mai mult despre gătit azi decât înainte de pandemie. Gătitul devine sustenabil și sănătos, pentru că e văzut ca cea mai inteligentă formă de a reduce risipa de mâncare, respectând condiția de a se găti în cantități mici.

Pentru că timpul se pare că este cel mai mare inamic al gătitului, mulți dintre respondenți spun că sunt interesați de variante tehnice de reducere a stresului în procesul de gătire și apelează la tehnologie.

Între principalele calități ale bucătăriei românești se află gustul, consistența și rețetele sănătoase. Ca minusuri, participanții la studiu indică rețetele prea complicate, faptul că mâncarea nu are mereu un aspect frumos în farfurie, dar și că este adesea prea grea și cu multe sosuri.

Studiul calitativ a fost realizat de Unlock Market Research la comanda Zaga Brand, agenția care a creat platforma culturală Cronicari Digitali, care integrează și proiectul Amintiri Gustoase. Pentru colectarea datelor au fost organizate două focus grupuri în perioada ianuarie-februarie 2023, concluziile fiind prezentate la București, în cadrul Masterclass Amintiri Gustoase, eveniment care a reunit chefi, antropologi, creatori de conținut din zona food, foodies, dar și presă de specialitate.

04
/04
/24

Evenimentele interdisciplinare propuse în proiectul de cercetare coregrafică ROOTS, un proiect AREAL co-finanțat de AFCN, vin în întâmpinarea crizei generalizate care ne împresoară, căutând soluții pe măsura complexității problemelor suprapuse și interdependente cu care ne confruntăm, îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea în care trăim și întreaga biosferă.

02
/04
/24

Institutul Cultural Român participă în premieră, prin ICR Bruxelles și Centrul Național al Cărții, cu un stand propriu la „Foire du livre de Bruxelles / Târgul Internațional de Carte de la Bruxelles”, care se va desfășura în perioada 4-7 aprilie 2024, la Centrul de expoziții Tour et Taxis din capitala Belgiei.

02
/04
/24

Mobius & The Institute transformă centrul Bucureștiului într-un hotspot al culturii Hip-hop. Cea mai mare expoziție a artistului Saddo ocupă Piața Amzei.

29
/03
/24

Romanian Design Week, un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative ce promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația, lansează în colaborare cu UniCredit Bank un concurs destinat tinerilor ilustratori și designeri grafici din România, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Scopul competiției este crearea colecției oficiale de obiecte de merchandising pentru festival, având ca temă "Unlock the City".

29
/03
/24

Una din trei femei se confruntă cu pierderea sarcinii de-a lungul vieții. Una din șase femei se confruntă cu infertilitatea. Una din două femei trece prin depresie și/sau anxietate, în urma pierderii unei sarcini, sau în contextul problemelor de infertilitate. În pofida frecvenței lor, aceste experiențe sunt totuși unele dintre cele mai stigmatizante și izolante din societate.

28
/03
/24

O nouă lună într-un șir aparent nesfârșit plasat sub semnul „vremurilor interesante” este o nouă invitație la oglindire prin artă. De la criza de mediu la traume transmise de-a lungul generațiilor, de la apăsarea cu care ne zdrobesc rolurile de gen în societate, la dificultățile în comunicare, spectacolele Vanner Collective vorbesc despre probleme cu care ne confruntăm zi de zi, conștienți sau nu, abordate cu empatie și cu inteligență, cu un amestec dezarmant de onestitate și teatralitate.