Marcel Iureş: Eu trăiesc într-o ţară, guvernul României în cu totul altă ţară. Asta e!
https://www.ziarulmetropolis.ro/marcel-iures-eu-traiesc-intr-o-tara-guvernul-romaniei-in-cu-totul-alta-tara-asta-e/

Actorul Marcel Iureş vorbeşte despre serialul „În derivă”, în care interpretează rolul principal, dar şi despre decizia lui de a nu pleca din România şi despre cum vede politica din această ţară.   Pentru actorul Marcel Iureş, sezonul al doilea al serialului „În derivă” – difuzat la HBO România din 5 noiembrie, în fiecare zi, […]

Un articol de Andrada Văsii|8 noiembrie 2012

Actorul Marcel Iureş vorbeşte despre serialul „În derivă”, în care interpretează rolul principal, dar şi despre decizia lui de a nu pleca din România şi despre cum vede politica din această ţară.

 

Pentru actorul Marcel Iureş, sezonul al doilea al serialului „În derivă” – difuzat la HBO România din 5 noiembrie, în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 20.30 – înseamnă revenirea în rolul principal, cel al psihoterapeutului Andrei Poenaru, informează Pro TV Magazin.

Întrebat cum este trecerea de la umanul şi vivacele Ivan din spectacolul „Absolut”, de la Teatrul Act din Bucureşti, la impecabilul Poenaru din serialul „În derivă”, Marcel Iureş spune: „Eu o fac de drag, din plăcere, aproape din inconştienţă. Serios! Nu ştiu să povestesc cum fac, ce se întâmplă. Nu ştiu să vă spun cum e cu reactorul, cu particula care face hăis şi particula care face cea… Nu ştiu, chiar nu ştiu. Ce se transmite în pachetul ăsta e de fapt bucuria de-a juca, de-a trăi chestiile astea. Restul e discutabil. Sunt actori de zece ori mai mari ca mine, care pot să facă mult mai bine sau mai deştept, mai spectaculos. Sunt convins. Dar atâta timp cât oamenilor le place ce fac eu, nu-i normal să mă bucur? Mulţi actori abia aşteaptă să fie întrebaţi: «Dar cum aţi făcut rolul?». Şi vorbesc o oră şi e ca o glumă. Şi din-aia şi din-aia… Şi aşa mai departe”.

Deşi era familiarizat cu rolul lui Andrei Poenaru încă din primul sezon al serialului „În derivă”, Marcel Iureş spune că este în continuare dependent de regie şi a avut nevoie de ideile regizorale şi în cel de-al doilea sezon al serialului. „Sunt dependent de regie. De-aia nici nu îndrăznesc să mă apuc de regie. Meseria de regizor nu e deloc recentă. E cam de la greci. E un om care lasă o amprentă: că e energetică, de stil, de tempo, că e de orice. O lasă! E, cum să vă spun, crucea unde ne balansăm, e vorba de această colaborare între regizor şi actor (…) E vorba că regizorul are o idee, cum să zic eu că le fac pe toate când mie nu mi-a venit prin cap chestia aia. Asta e părerea actorilor proşti, care cred că le ştiu pe toate şi care joacă toate rolurile la fel”, spune Iureş.

În plus, Marcel Iureş spune că ar accepta să interpreteze rolul lui Andrei Poenaru şi în cel de-al treilea sezon „În derivă”, în cazul în care HBO hotărăşte să continue serialul. „Da, daaa! Sunt dedicat! Mai ales că abia am învăţat. Am şi idei!”, spune Iureş.

Întrebat de ce este o persoană discretă, care nu face politică, nu joacă în telenovele şi nu ţine prima pagină a tabloidelor, Marcel Iureş spune: „Poporul român să fie mândru de faptul că sunt eu aicea în ţară şi n-am plecat… E o şmecherie. Reprezintă o şmecherie prostească. În politică nu am ce să caut. Nu a făcut nimeni politică în familia mea, în viaţa mea. Eu trăiesc într-o ţară, guvernul României în cu totul altă ţară. Asta e! Nu am de ce să mă bag în ţara lor”.

El mai spune că nu simte nevoia să pornească la luptă, deşi mulţi actori români îşi încearcă puterile în politică. „Nu cred că poate exista o luptă. O luptă în care să aibă sens noţiunile de onoare, fidelitate, credinţă, respect faţă de steag, faţă de o doctrină, faţă de cuvântul dat! Cuvântul dat a dispărut de mult. Acuma se pare că dacă nu trădezi, nu eşti politician, nu te primesc între ei. Ideea e să-l trădezi pe unul şi da, dom’le, e politician, ne-a minţit, s-a dus cu alţii, da’ tot respectu’. Aşa da!”, spune Marcel Iureş.

Cu toate acestea, Marcel Iureş spune că nu a plecat din România. „N-am rămas (în străinătate, n.r.) că mi-a fost frică, nu s-a legat, că aşa a fost steaua mea. Asta e, ce să fac? Să rămân acolo ca să ce? Să mă chinuiesc într-o limbă care nu e a mea? Să fac dovada că ce? Că provin dintr-o mare şcoală de teatru în limba română?! E ridicol!”, a spus actorul.

 

Sursa: Mediafax

25
/10
/22

”dosztoievskij b@r/reopening”, spectacolul de teatru al Companiei independente Arte - Factum, va fi jucat joi, 26 octombrie 2022, în cadrul Festivalului Internațional Lugoj Clasic, director artistic Aura Twarowska.

25
/10
/22

Săptămâna Teatrului Tânăr de la Buzău a avut loc în perioada 15-22 octombrie la Teatrul „George Ciprian”. Timp de șapte zile, publicul buzoian s-a bucurat de povești spuse de artiști cu spirit tânăr și dezinvolt, de povești despre iubire, despărțire, vise, adolescență, bullying, moarte, depresie, boală, durere; dar și vindecarea pe care Alex Ștefănescu ne-a dăruit-o în ultima zi de festival cu concertul său omonim.

24
/10
/22

Tinerețea este de cele mai multe ori sinonim cu dragostea. Când suntem tineri vrem să iubim pe cineva pentru că fie așa simțim, fie că așa am aflat că trebuie, ori cine știe ce alte motive. Curiozitatea există, dorința la fel, dar rămâne o singură întrebare fără răspuns. Oare suntem pregătiți și pentru ce se întâmplă după? După ce iubirea dispare? Cu un răspuns destul de pesimist vine spectacolul „Efecte secundare” de la Teatrul unteatru, în cadrul Săptămânii Teatrului Tânăr de la Buzău.

24
/10
/22

Artiștii Filarmonicii „George Enescu” doresc să se prezinte în fața publicului în recitaluri și concerte tematice. Demersul se dorește și unul de popularizare a muzicii clasice în rândurile celor interesați să se apropie de un univers sonor fascinant.

24
/10
/22

În premieră la Sala Pictura a Teatrului Naţional I.L. Caragiale, pe 22 şi 27 octombrie 2022, de la ora 20.00, „Cei drepţi” de Albert Camus, una dintre montările actualei stagiuni aşteptate cu un viu interes. O întâlnire artistică incitantă, plasată sub semnul excelenţei artistice. Regia: Mihai Măniuţiu. În distribuţie: Marius Manole, Raluca Aprodu, Marius Bodochi, Mirela Oprișor, Maia Morgenstern, Ciprian Nicula. Decorul: Adrian Damian, costumele: Luiza Enescu. Muzica: Mihai Dobre.

24
/10
/22

De joi, 27 octombrie până la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vârstă cuprinsă între 15-18 ani sunt invitați să participe la etapa a doua a proiectului „𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐌𝐮𝐬𝐞𝐮𝐦𝐬 𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐇𝐞𝐚𝐫𝐭𝐬”, în cadrul căreia vor realiza patru instalații artistice ce au ca temă imaginarea viitorului, tinerii având astfel ocazia de a deveni creatorii unei lumi capabile să-i integreze pe ei și pe cei din generațiile următoare.

24
/10
/22

Luni, 24 octombrie, de la ora 19,00, publicul român are întâlnire cu soprana Laura Tătulescu şi cu pianista şi compozitoarea Ana Giurgiu-Bondue la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Sala „George Enescu”. În deschidere: lansarea oficială a albumului „Silence”, reunind înregistrări realizate de cele două muziciene în studiourile Radio România, în luna august.

24
/10
/22

Teatrul Infinit deschide în noiembrie stagiunea de spectacole dedicată copiilor. Astfel, publicul se va putea bucura de spectacole precum ”Fata babei și fata moșneagului” pe 19 noiembrie și ”Hansel și Gretel„ pe 26 noiembrie. Pentru luna decembrie sunt prezăvute mai multe surprize ce vor fi comunicate publicului la momentul oportun.

21
/10
/22

După reprezentații inedite, la sfarșit de octombrie, pe scena unor festivaluri de jazz cu tradiție, precum Sibiu Jazz Festival și Ploiești Jazz Festival, Orchestra Națională de Jazz a Franței, aflată într-un tuneu național in România, după o absență de aproape 30 de ani, va susține un concert extraordinar la Palatul Bragadiru din București.

21
/10
/22

Finalul lunii octombrie aduce două expoziții noi în spațiile neconvenționale ale Celulei de Artă – pe 22 octombrie, la Galeria Verticală by Celula de Artă, găzduită de Random Space (str. Popa Petre nr. 21) va avea loc vernisajul „Let’s run back to a zero point. Look inside” a artistei Marina Aristotel, iar pe 24 octombrie, la Celula de Artă din Bd. Carol nr. 53, Daniel Loagăr aduce „Protoype for Future Cities”.