Maryse și Georges Wolinski. Dublă lansare de carte la București și la Timișoara
https://www.ziarulmetropolis.ro/maryse-si-georges-wolinski-dubla-lansare-de-carte-la-bucuresti-si-la-timisoara/

Titlurile „Dragă, mă duc la Charlie”, o confesiune sinceră şi tulburătoare despre faţa ascunsă a tragediei care a zguduit Parisul şi întreaga lume, şi „Dragoste cu năbădăi”, album cu ilustraţii semnate de Georges Wolinski, ucis în atentatul de la „Charlie Hebdo”, vor fi lansate de Editura ALL, la Bucureşti şi la Timişoara, în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Un articol de Liliana Matei|26 ianuarie 2017

Astfel, marți, 31 ianuarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu din București, evenimentul îi are ca invitați pe Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir și Alex Ștefănescu.

Iar joi, 2 februarie, de la ora 18.00, la Institutul Francez din Timișoara, vor vorbi Cornel Ungureanu, Radu Ciobotea, Marcel Tolcea, Cyrille Fierobe (directorul Institutului Francez Timișoara) și Vasile Popovici.

Ambele evenimente vor fi moderate de traducătorul cărților, Tudorel Urian.

Cartea Dragă, mă duc la Charlie mi-a oferit o şansă unică: aceea de a privi evenimentele pe care le ştiam din imediata apropiere a uneia dintre victime: soţia lui Georges Wolinski. Experienţa este covârşitoare. Totul se amplifică până la o stare greu de imaginat. Pe măsură ce am realizat traducerea (am făcut-o în fix zece zile), am locuit în mintea şi în inima lui Maryse Wolinski. Mi-am modificat stările de spirit în funcţie de ale ei, am grăbit sau am încetinit ritmul scrierii simţind-o că a făcut acelaşi lucru. De pildă, halucinantul traseu al asasinilor spre redacţia «Charlie Hebdo» l-am scris cu pauze lungi, dorind instinctiv să le prelungesc drumul în speranţa deşartă că ar putea interveni ceva care să schimbe deznodământul”, spune Tudorel Urian despre experiența traducerii cărții „Dragă, mă duc la Charlie”, de Maryse Wolinski.

O zi banală care se transformă într-o tragedie fără sfârșit

Maryse și Georges erau căsătoriți de 47 de ani. O zi absolut banală, din care nu lipsesc plictisitoarele ritualuri casnice de dimineață și obișnuitele discuții administrative între soți, se transformă într-un coșmar fără sfârșit. Ritmul și stilul relatării sunt în perfectă armonie cu stările de spirit ale autoarei la diversele ore ale acelei zile fatidice. Pentru Maryse, desenatorul-vedetă de la „Charlie Hebdo” nu a fost Wolinski, așa cum era știut de o lume întreagă, ci Georges, pur și simplu. Un om cu bune și cu rele, cu tabieturi enervante, dar și cu momente de exaltare, de care o legau o sumedenie de emoții și amintiri. Replici cu sau fără miez, rostite într-un moment sau altul, zâmbete abia schițate sau expresii de tristețe ori de melancolie, păstrate într-un colț de memorie, obiecte dragi și poze vechi completează de minune imaginea omului și a artistului Georges Wolinski.

Ultima replică auzită, în momentul în care soțul ei închidea pentru ultima oară ușa casei lor, „Dragă, mă duc la Charlie”, devine un laitmotiv al cărții. Alături de această replică, apare și întrebarea care îi străbate ca un fir roșu paginile: „De ce?”. Cititorii au rareori ocazia să citească un text atât de tensionat din punct de vedere existențial, aflat, de multe ori, aproape de limita suportabilității.

Album cu desene inedite, semnate de Georges Wolinski

Dragoste cu năbădăi, de Georges Wolinski, este un album postum a cărui ediție originală a apărut în Franța anul trecut. Desenele sunt în mare măsură inedite, grupate tematic de soția sa, Maryse Wolinski. Ele pun în evidență acest chip al lui Wolinski de veșnic îndrăgostit, pasionat de corpul feminin, atât de des invocat în cartea ei, Dragă, mă duc la Charlie, dar și în prefața acestui album.

Este posibil ca unele dintre imagini să vă șocheze. Dar șocul nu este mai mare decât cel produs de unele versuri ale lui Emil Brumaru, de pildă. Pentru că personajul principal al acestui album este cel care privește și desenează, imaginându-și ipostaze de erotism dezlănțuit, dar și neputințe sublime, avataruri ale unei anumite vârste, la care trupul nu mai ține pasul cu vioiciunea imaginației. Paradoxal, dincolo de aceste imagini explicite, care probabil vor fi repudiate de mulți, se întind imensa candoare și zâmbetul blând ale lui Wolinski”, explică traducătorul volumului, Tudorel Urian.

Totul îi plăcea la femei: sânii abia întrezăriți sub pulover, șoldurile care se unduiau pe trotuare, fesele care se cabrau în blugi, părul care le mângâia umerii sau ceafa, decolteurile provocatoare, tocurile mereu prea înalte, vocile seducătoare, privirea de neoprit ațintită pe bărbatul vieții lor, modele mereu schimbătoare, ideile, pe care știau întotdeauna cum să și le impună, și puterea sufletului lor”, scrie Maryse Wolinski despre soțul său, în prefața albumului Dragoste cu năbădăi.

Despre Maryse Wolinski:

Maryse s-a născut la Alger în 1943 și a studiat jurnalismul. A lucrat ca ziaristă la „Sud-Ouest” și „Le Journal du Dimanche”, unde l-a cunoscut pe caricaturistul Georges Wolinski, care avea să-i devină soț. Au avut 3 copii.

Draga_ma_duc_la_Charlie-Wolinski-C1-3D-420x600Articolele lui Maryse au fost publicate în „F Magazine”, „Elle” și „Monde-Dimanche”, suplimentul lui „Le Monde”. Este autoarea mai multor romane, printre care Au Diable Vauvert, Le Maître d’amour și La femme qui aimait les hommes, devenit bestseller. A scris și romane de buzunar,Graines de Femmes, La Tragédie du Bonheur și La Chambre d’amour, precum şi numeroase scenarii pentru seriale de televiziune.

A compus versuri pentru melodii interpretate de Carlos, Bernadette Lafont, Sarah Mesguich, Catherine Bériane și Diane Tell. A transpus experiența ei tulburătoare din momentul atentatelor teroriste de la 7 ianuarie 2015, când soțul ei a fost ucis împreună cu alte unsprezece persoane în redacția „Charlie Heddo”, într-o emoționantă carte de confesiuni, Chérie, je vais à Charlie (2016), publicată în România de Editura ALL.

Dragă, mă duc la Charlie! este cea mai recentă carte scrisă de Maryse Wolinski și primul volum al autoarei tradus în limba română.

Despre Georges Wolinski:

Georges Wolinski a fost unul dintre caricaturiștii de la „Charlie Hebdo” asasinați în atentatul terorist care a avut loc pe 7 ianuarie 2015 în redacția săptămânalului satiric.

S-a născut pe 28 iunie 1934 în Tunis. Mama lui a fost tunisiancă de origine italiană, iar tatăl său de origine poloneză. A studiat arhitectura la Paris, și, imediat după absolvire, a început să deseneze.

Din 1958, ilustrațiile lui au apărut în „Rustica”, iar din 1960 a realizat și caricaturi cu teme politice. În 1961, a început colaborarea cu revista lunară de satiră „Hara-Kiri”, în care a publicat ilustrații cu teme politice, dar și erotice. Din 1961 până în 1970 a fost editor coordonator al revistei. În mai 1968, în timpul revoltelor studențești, Wolinski a înființat revista satirică „L’Enragé”, alături de Jean-Jacques Pauvert și Siné.

Dragoste_cu_nabadai-Wolinski-C1-3D-420x600La începutul anilor `70, Wolinski a colaborat cu artistul Georges Pichard pentru a crea „Paulette”, supliment care a fost distribuit împreună cu „Charlie Hebdo” și a creat reacții puternice la momentul publicării. A fost, de asemenea, redactor-șef al revistei „Charlie Mensuel”.

Creațiile lui Wolinski au apărut și în „Action”, „Paris-Presse”, „La Gueule Ouverte”, „L’ Humanité”, „Libération”,„Phosphore”, „Paris-Match”, „L’Écho des savanes” și „Charlie Hebdo”.

În ianuarie 2015, împreună cu alți șapte colegi, Georges Wolinski a fost victima atacului terorist din redacția săptămânalului satiric „Charlie Hebdo”, unde și-a pierdut viața.

Volumele „Dragă, mă duc la Charlie” și „Dragoste cu năbădai” sunt disponibile pe site-ul Editurii ALL, www.all.ro, pe site-urile partenere și în librăriile din întreaga țară.

Partenerii Grupului Editorial ALL pentru acest eveniment sunt Institutul Francez din România și Librăriile Humanitas.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?