Michel Gondry sau întoarcerea cinema-ului la origini
https://www.ziarulmetropolis.ro/michel-gondry-sau-intoarcerea-cinema-ului-la-origini/

Într-o epocă a dominaţiei digitalului, cineastul francez Michel Gondry propune o întoarcere la un cinema artizanal, ca mijloc de distracţie şi de stimulare a imaginaţiei şi a creativităţii, la îndemâna oricui, prin „Uzina filmelor de amatori” inaugurată la Cluj-Napoca în timpul TIFF şi deschisă până la sfârşitul lunii iulie.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 iunie 2019

„Toată lumea are idei – de la copii și tineri și până la bătrâni și persoane nevăzătoare. Asta vreau să demonstrez”, spune Michel Gondry, în timp ce se plimbă, înconjurat de jurnaliști și de invitați, printre cele 15 decoruri incluse în „Uzina filmelor de amatori”.

Este un proiect pe care l-a inaugurat în prima zi a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF, 31 mai – 9 iunie) de la Cluj-Napoca, într-un spaţiu nou din afara oraşului, REIC – Centrul de Excelenţă pentru Industriile Creative .

Asta după ce în ultimii ani a fost implementat în mai multe orașe din lume, precum Montreal, Buenos-Aires, Frankfurt, Moscova, Rotterdam, Paris sau Cannes.

Sunt decoruri clasice, practice, dar adaptate stilului recunoscut al lui Gondry, ceea ce înseamnă multă culoare, un oarecare aer de artificialitate și abundența obiectelor de tot felul – de altfel, un colț cu aspect de depozit este plin de mărunțișuri utile pentru recuzită.

De la dormitor, sufragerie și bugătărie și până la o cafenea și un culoar predispus ca spaţiu pentru scene de film de suspans. De la o mașină (o Dacia veche albastră) și un vagon de tren ale cărui ferestre funcționează ca ecrane pe care rulează diferite peisaje și până la un ghișeu de bancă și o discotecă.

Decorurile comunică între ele – se poate trece uşor dintr-unul în altul, pentru a permite cât mai multe poveşti posibile. Şi pentru a uşura filmarea.

Sunt decorurile în care oricine poate participa, în echipă, la realizarea unui film de scurtmetraj în doar trei ore.

Grupurile de 8-12 amatori – Gondry subliniază mereu că proiectul se adresează oamenilor care nu lucrează în cinema – au la dispoziţie o oră şi jumătate pentru a alege genul filmului şi costumele, apoi neapărat titlul, pentru a decide personajele, rolurile fiecăruia dintre ei şi pentru a stabili planul – un fel de scenariu scris pe loc. Nu e timp de pierdut, pentru că totul se desfăşoară pe ceas.

Iar o oră şi jumătate este dedicată filmării propriu-zise în decorurile alese. Bineînţeles, e loc de improvizaţie în orice moment.

Toţi protagoniştii trebuie să apară cel puţin o dată în film. Nu există regizor, ci doar o persoană care filmează, pentru că dorinţa lui Gondry, opozant declarat al competiţiei în cinema, este să se creeze o poveste „în mod democratic”.

„Fără supervizare. Doar pentru distracţie. Asta motivează oamenii. Şi să înveţe câte ceva despre film”, spune cineastul francez, autorul unor titluri celebre ca „Eternal Sunshine of the Spotless Mind” („Strălucirea eternă a minţii neprihănite”, 2004) sau „La science des reves” („Arta viselor”, 2006).

Principiile lui Gondry care stau la baza proiectului? Se filmează cronologic, nu există montaj ulterior (montajul se face organic, de la o scenă la alta, încă din timpul filmării), nu se trag mai multe duble şi, mai ales, sunt permise greşelile. Ba chiar sunt încurajate.

Gondry exemplifică: dacă personajele sunt în maşină şi vorbesc, următorul cadru poate fi cu maşina filmată din exterior, rulând pe şosea – există o bandă specială cu asta, care este manevrată manual -, iar dialogul din maşină poate să continue pe coloana sonoră.

Este o idee simplă, aproape rudimentară, însă îi poate ajuta pe participanţi să înţeleagă câteva din principiile de bază ale limbajului cinematografic.

„Oamenii trebuie să vină cu mintea deschisă. Au libertatea să facă ce vor. Ideea este de a vedea în ce fel decorul şi recuzita influenţează poveştile oamenilor”, explică Michel Gondry, recunoscut pentru înclinaţia sa spre filmul fantastic.

El atrage atenţia că nu este vorba de o şcoală de cinema. „Este o distracţie”, repetă Gondry, evidenţiind că pentru el este important să se distreze cu propriile mijloace artistice.

La final rezultă un „mic film”, care este vizionat într-o cameră specială de pe platouri şi pe care participanţii îl iau cu ei acasă pentru a-l avea ca amintire şi pentru a-l arăta prietenilor şi familiei.

Uzina lui Gondry este ca o întoarcere la originile cinema-ului, când Georges Méliès folosea recuzită şi decoruri artficiale pentru a crea o lume de vis. În fond, (şi) asta este frumuseţea cinema-ului.

 

„Uzina filmelor de amatori” este un proiect organizat în cadrul Sezonului România-Franța 2019, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Institut Français și Groupama Asigurări.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.