Miguel de Cervantes, patru secole mai târziu
https://www.ziarulmetropolis.ro/miguel-de-cervantes-patru-secole-mai-tarziu/

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.

Un articol de Petre Ivan|28 ianuarie 2015

La patru secole după moartea creatorului personajului Don Quijote, istoricii şi arheologii spanioli încearcă să localizeze mormântul celebrului scriitor Miguel de Cervantes şi speră că o identificare oficială a locului în care acesta a fost îngropat va atrage numeroşi turişti şi „pelerini” culturali.

Cercetătorii au început să folosească un radar de ultimă generaţie, în aprilie 2014, pentru a explora subsolul unei străvechi biserici aflate în centrul Madridului, unde scriitorul a cerut să fie înmormântat.

Oamenii de ştiinţă au anunţat că au descoperit anumite oseminte şi fragmente dintr-un sicriu. Pe unul dintre fragmente, pe două cleme metalice, sunt gravate literele „M” şi „C”.

Antropologii şi medicii legişti spanioli îndeamnă însă la prudenţă, insistând asupra faptului că analizele se află deocamdată într-un stadiu incipient.

„Nu putem să confirmăm că l-am descoperit pe Cervantes, nici să garantăm că acesta este sicriul lui Cervantes. Realitatea este aceasta: am găsit un sicriu în stare avansată de deteriorare şi câteva oseminte într-un colţ al criptei”, a explicat Francisco Etxeberria într-o conferinţă de presă.

Cel puţin şapte morminte au fost descoperite în subsolul acelei biserici, însă doar două dintre ele au fost deschise deocamdată.

Unul dintre cei mai mari scriitori ai „Secolului de aur” spaniol, Cervantes a murit, sărac, pe 22 aprilie 1616 şi a fost îngropat în ziua

Miguel de Cervantes Saavedra (tablou atribuit lui Juan de Jáuregui și care se presupune că îl reprezintă pe Cervantes)

Miguel de Cervantes Saavedra (tablou atribuit lui Juan de Jáuregui și care se presupune că îl reprezintă pe Cervantes)

următoare, potrivit documentelor epocii, în această biserică aflată lângă o mănăstire, a cărei arhitectură a fost modificată de mai multe ori de atunci.

Mai multe călugăriţe trăiesc în acea mănăstire, inclusă în patrimoniul cultural al Madridului încă din anul 1921, fapt care face dificilă demararea unor săpături arheologice, fără o localizare precisă.

Născut în 1547, în oraşul universitar Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, Miguel de Cervantes Saavedra a fost romancier, poet şi dramaturg, fiind considerat un simbol al literaturii spaniole.

Este în primul rând cunoscut ca autor al romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi), considerat primul roman european modern şi una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii universale, publicat iniţial în două părţi, apărute în 1605, respectiv 1615. Miguel de Cervantes a fost supranumit „Principele ingeniozităţii”.

UNESCO a declarat, în 1995, ziua de 23 aprilie – data morţii lui Miguel de Cervantes – Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor.

Foto: Miguel de Cervantes – wikipedia

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.