MNAC prezintă expoziția QAI/RO, a artistului și activistului polonez Karol Radziszewski
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnac-prezinta-expozitia-qai-ro-a-artistului-si-activistului-polonez-karol-radziszewski/

În perioada 22 octombrie – 19 noiembrie 2020, Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti găzduieşte expoziţia QAI/RO, a artistului şi activistului polonez Karol Radziszewski, în Centrul de documentare şi cercetare a culturii vizuale Mihai Oroveanu.

Un articol de Liliana Matei|29 octombrie 2020

Queer Archives Institute este o instituție imaginară înființată de artistul polonez Karol Radziszewski în 2015, un demers care continuă practica sa artistică bazată pe cercetare și arhivare a istoriei LGBT, dintr-un unghi de vedere subiectiv și personal. În 2015, după 10 ani de cercetare, artistul a devenit o instituție, Queer Archives Institute. Colecția Queer Archives Institute cuprinde materiale documentare în original sau copii, care atesta existenta unei culturi LGBT în Europa Certrală și de Est. Expoziția organizată la MNAC este al treilea proiect Radziszewski în România. În 2007 Karol a participat la o rezidență la Sibiu, coordonată de Anca Mihuleț. În urma acestui proiect a fost produs primul număr internațional al publicației DIK fagazine, dedicat masculinității în România, proiect revizitat în cadrul expozitiei de la București printr-o reeditare revizuită a publicației DIK fagazine.

Expoziția cuprinde o selecție din colecția Queer Archives Institute alături de documente referitoare la istoria homosexualității în România colecționate de artistul Adrian Păun precum și trei lucrări video semnate de Karol Radziszewski. 

QAI este un proiect artistic de arhivare subiectivă a istoriei queer, o ficțiune instituțională personalizată de Karol Radziszewski în 2015. Instituția adusă la scara practicii personale poate fi o poziționare subversivă la instituționalizarea culturii. Artistul operează în registrul realului cu instrumentele istoricului, cercetătorului și arhivarului. Performează în realitate posibilitățile instituției, devine instituția, își însușește puterea instituționalizării propriei practici găsind astfel o alternativă echitabilă de a se prezenta în spațiul public dincolo de particularitatea propriei identități”, declara Valentina Iancu, organizatoarea expozitiei.

Karol Radziszewski a debutat în 2005 la Varșovia cu expoziția “Fagg”, un proiect de cercetare a propriei identități de bărbat homosexual. A fost etichetat ca “artist homosexual” și a continuat să exploreze această etichetă într-o contextualizare istorică complexă. Din acel an și-a format treptat o practica personală de artist – activist pe care o îmbină activitățile de colecționare cu cele publicistice și de resemnificare a arhivei. Activitatea editorială reprezintă un nucleu al activității lui Karol, artistul fiind inițiatorul și editorul publicației DIK fagazine – lansată în 2005, publicația apare cu o frecvență neregulată, fiind încă singura revista artistică queer din Europa Centrală și de Est cu o anvergură internațională).

Proiect co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.