MNAC prezintă: Larisa Crunțeanu. Acționând pe de rost
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnac-prezinta-larisa-crunteanu-actionand-pe-de-rost/

Până pe 31 ianuarie 2021, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) prezintă expoziţia „Acţionând pe de rost” semnată de artista Larisa Crunţeanu.

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2020

Acționând pe de rost [Do It By Heart]” ​este o explorare intimă și abstractă a posibilității de abordare a limbajului și altor tipare de gândire și imaginare ale societății, înțelese ca bagaj colectiv de realitate pre-individuală (1), ca teritorii de întâlniri și confuzii productive. Dacă ceea ce știm pe de rost (know by heart) este ancorat în limbaj, instituții și referințe culturale comune, ceea ce facem pe de rost (do by heart) sunt actele de întâlnire și contact cu alte subiectivități nu într-un spațiu fizic comun, ci în comunalitate (2), în ceea ce împărtășim în mod involuntar, fără să fi avut de ales și chiar fără să realizăm (3).

În contextul expoziției, comunalitatea se referă atât la limbaj cât și la imagini culturale comune precum referințe literare, moștenirea vizuală determinată de regimuri politice și ideologie, imaginea și utilizarea spațiului public în contemporaneitate, imaginea muncii, imaginea corpurilor dezirabile și a succesului, tipare de organizare a peisajului vizual și aural public și corporate, șamd. Astfel, cele trei instalații de mari dimensiuni realizate de Larisa Crunțeanu și amplasate în spațiul fizic al muzeului devin premise de întâlnire în plan fizic și teoretic, precum și fundalul unei serii de intervenții artistice ale prietenelor și artistelor Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça.

1. Termenul se referă în mod specific la conceptul de individuație în înțelegerea lui Gilbert Simondon și recuperat și dezvoltat în context socio-politic de Paolo Virno. În viziunea lui Simondon, individul se află într-o constantă tendință de individualizare, de devenire ca individ singular in-divizibil. Însă procesul nu este niciodată realizabil pe de-a întregul. Această tendință se întâmplă atât la nivel micro, atomic, cât și la nivel macro, supra-individual, colectiv. În acest sens, individuația ne plasează pe toți în relații de interdependență într-un mod sub- și supra-conștient, iar subiectivitatea, ceea ce este specific individual, se află la marginea, la granița a ceea ce împărtășim unii cu ceilalți. Altfel spus, individul nu este o condiție a individuației, ci un efect al acesteia. Dar dacă înaintea individului este individuația, ce este înaintea individuației? Un qua individual, o formă de realitate pre-individuală care este și ea prinsă în procesul de individuație. Altfel spus, colectivul și ceea ce a fost produs prin individuații trecute și va furniza premisele și materialul brut al unor individuații viitoare. Principalele texte de referință la care am apelat este ​L’individuation à la lumière des notions de forme et d’information ​de Gilbert Simondon și ​A Grammar of the Multitude​ de Parolo Virno.

2. Spre deosebire de sensul din limba română al cuvântului comunalitate [„referitor la comună; care aparține comunei”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române], aici cuvântul e mai apropiat de sensul din limba engleză, unde comunalitatea [commonality] reprezintă „împărtășirea intereselor, experiențelor și a altor caracteristici cu cineva sau ceva” [Cambridge Dictionary], precum și de interpretarea dată de Paolo Virno „intelectului general” al lui Marx, ca „amestec de gândire și stereotipuri de limbaj comune, care nu implică echitate materială”. [Paolo Virno, ​A Grammar of the Multitude​, 2004].

3. În notițele nepublicate și reunite mai târziu sub titlul ​Grundrisse​, Marx scrie despre limbaj ca produs al unui singur individ drept „o absurditate […]. Limba este în aceeași măsură produsul unei comunități și însăși existența unei comunități, existența în articulare” [Karl Marx, ​Grundrisse​, apud Andrew Fiala, The Philosopher’s Voice​, 2002].

Expoziția este deschisă publicului fără vernisaj și poate fi vizitată la parterul muzeului, în programul obișnuit al muzeului, de miercuri până duminică, între orele 11:00-18:00. Respectarea normelor de siguranță în vigoare în contextul pandemiei COVID-19 este obligatorie.

O expoziție de: Larisa Crunțeanu

Însoțită de intervenții de: Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça

Curator: Sandra Demetrescu

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN​), organizat de​ ​Asociația Copia Originală în parteneriat cu MNAC,​ ​CNDB și ARAC.

Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sponsori MNAC: Crama Oprișor, Policolor, Grup Transilvae, Greentek Lighting.

 

29
/09
/22

Între 30 septembrie și 2 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, va putea fi vizitată în sala Auditorium (nivel -1) a MARe/Muzeul de Artă Recentă (B-dul Primăverii nr. 15, București) LIVE, instalația de artă video realizată de artistul vizual Alex Manea (n. 1988), care combină cele două mari pasiuni ale acestuia: arta vizuala și filmele.

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Goethe-Institut București este în căutare de minți creative pentru dezvoltarea unor jocuri video autentice, relevante din punct de vedere social. În acest scop, organizează un game jam inedit de 48 de ore hibrid, între 7 și 9 octombrie 2022. Dezvoltarea jocului se va desfăşura online iar cei din Bucureşti pot participa la evenimentul de deschidere la sediul Goethe-Institut.