MNAC prezintă: Larisa Crunțeanu. Acționând pe de rost
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnac-prezinta-larisa-crunteanu-actionand-pe-de-rost/

Până pe 31 ianuarie 2021, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) prezintă expoziţia „Acţionând pe de rost” semnată de artista Larisa Crunţeanu.

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2020

Acționând pe de rost [Do It By Heart]” ​este o explorare intimă și abstractă a posibilității de abordare a limbajului și altor tipare de gândire și imaginare ale societății, înțelese ca bagaj colectiv de realitate pre-individuală (1), ca teritorii de întâlniri și confuzii productive. Dacă ceea ce știm pe de rost (know by heart) este ancorat în limbaj, instituții și referințe culturale comune, ceea ce facem pe de rost (do by heart) sunt actele de întâlnire și contact cu alte subiectivități nu într-un spațiu fizic comun, ci în comunalitate (2), în ceea ce împărtășim în mod involuntar, fără să fi avut de ales și chiar fără să realizăm (3).

În contextul expoziției, comunalitatea se referă atât la limbaj cât și la imagini culturale comune precum referințe literare, moștenirea vizuală determinată de regimuri politice și ideologie, imaginea și utilizarea spațiului public în contemporaneitate, imaginea muncii, imaginea corpurilor dezirabile și a succesului, tipare de organizare a peisajului vizual și aural public și corporate, șamd. Astfel, cele trei instalații de mari dimensiuni realizate de Larisa Crunțeanu și amplasate în spațiul fizic al muzeului devin premise de întâlnire în plan fizic și teoretic, precum și fundalul unei serii de intervenții artistice ale prietenelor și artistelor Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça.

1. Termenul se referă în mod specific la conceptul de individuație în înțelegerea lui Gilbert Simondon și recuperat și dezvoltat în context socio-politic de Paolo Virno. În viziunea lui Simondon, individul se află într-o constantă tendință de individualizare, de devenire ca individ singular in-divizibil. Însă procesul nu este niciodată realizabil pe de-a întregul. Această tendință se întâmplă atât la nivel micro, atomic, cât și la nivel macro, supra-individual, colectiv. În acest sens, individuația ne plasează pe toți în relații de interdependență într-un mod sub- și supra-conștient, iar subiectivitatea, ceea ce este specific individual, se află la marginea, la granița a ceea ce împărtășim unii cu ceilalți. Altfel spus, individul nu este o condiție a individuației, ci un efect al acesteia. Dar dacă înaintea individului este individuația, ce este înaintea individuației? Un qua individual, o formă de realitate pre-individuală care este și ea prinsă în procesul de individuație. Altfel spus, colectivul și ceea ce a fost produs prin individuații trecute și va furniza premisele și materialul brut al unor individuații viitoare. Principalele texte de referință la care am apelat este ​L’individuation à la lumière des notions de forme et d’information ​de Gilbert Simondon și ​A Grammar of the Multitude​ de Parolo Virno.

2. Spre deosebire de sensul din limba română al cuvântului comunalitate [„referitor la comună; care aparține comunei”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române], aici cuvântul e mai apropiat de sensul din limba engleză, unde comunalitatea [commonality] reprezintă „împărtășirea intereselor, experiențelor și a altor caracteristici cu cineva sau ceva” [Cambridge Dictionary], precum și de interpretarea dată de Paolo Virno „intelectului general” al lui Marx, ca „amestec de gândire și stereotipuri de limbaj comune, care nu implică echitate materială”. [Paolo Virno, ​A Grammar of the Multitude​, 2004].

3. În notițele nepublicate și reunite mai târziu sub titlul ​Grundrisse​, Marx scrie despre limbaj ca produs al unui singur individ drept „o absurditate […]. Limba este în aceeași măsură produsul unei comunități și însăși existența unei comunități, existența în articulare” [Karl Marx, ​Grundrisse​, apud Andrew Fiala, The Philosopher’s Voice​, 2002].

Expoziția este deschisă publicului fără vernisaj și poate fi vizitată la parterul muzeului, în programul obișnuit al muzeului, de miercuri până duminică, între orele 11:00-18:00. Respectarea normelor de siguranță în vigoare în contextul pandemiei COVID-19 este obligatorie.

O expoziție de: Larisa Crunțeanu

Însoțită de intervenții de: Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça

Curator: Sandra Demetrescu

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN​), organizat de​ ​Asociația Copia Originală în parteneriat cu MNAC,​ ​CNDB și ARAC.

Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sponsori MNAC: Crama Oprișor, Policolor, Grup Transilvae, Greentek Lighting.

 

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.