„Mona Lisa“ moleculară: a fost realizată o copie a celebrei picturi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr
https://www.ziarulmetropolis.ro/mona-lisa-moleculara-a-fost-realizata-o-copie-a-celebrei-picturi-de-trei-ori-mai-mica-decat-diametrul-unui-fir-de-par/

O copie moleculară a tabloului ,,Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

Un articol de Andrada Văsii|11 august 2013

O copie moleculară a tabloului „Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

„Mona Lisa” este una dintre cele mai reproduse opere de artă din toate timpurile, însă fanii şi artiştii care admiră acest portret celebru au reuşit arareori până în zilele noastre să redea zâmbetul enigmatic al protagonistei.

Cercetătorii de la Georgia Institute of Technology au reuşit însă să facă acest lucru în „Mini Lisa”, o replică de 25.000 de ori mai mică decât tabloul original, expus la Muzeul Luvru din Paris. Această replică moleculară este, totodată, de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman.

30 de microni

Opera moleculară, care are o lăţime de doar 30 de microni, a fost creată cu ajutorul unui proces tehnologic complet nou, care permite încălzirea unui ac până la valori foarte exacte, pe lamela unui microscop atomic, pentru a produce astfel diferite nuanţe de gri într-o soluţie specială.

Decizia de a recrea celebra operă a lui Leonardo da Vinci a fost luată după ce cercetătorul Keith Carroll a făcut un pariu cu un prieten, afirmând că noua tehnică nu va putea reproduce opere de artă complexe. Experimentul a arătat că noua procedură poate fi utilizată în producerea de opere manufacturate şi că deţine capacitatea de a manipula concentraţiile de ordin molecular, notează Mediafax.

Cercetătorii americani au reprodus la scară moleculară cu ajutorul acestei tehnici şi câteva fotografii realizate de Ansel Adams. Studiul despre această procedură, denumită nanolitografie termochimică, a apărut pe site-ul publicaţiei Langmuir.

Foto credit: Wikipedia

19
/12
/21

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?], în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) are plăcerea să anunțe deschiderea a trei noi expoziții și intervenții din seria SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI la Suprainfinit Gallery, THE INSTITUTE și Switch Lab, sâmbătă, 18 decembrie. De asemenea, în prima expoziție SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI (1-245), la Combinatul Fondului Plastic, vor avea loc o serie de tururi ghidate.

13
/12
/21

Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă „Întâlnire la muzeu” marți, 14 decembrie, ora 18.00, cât și la un ghidaj cu tema „Reprezentări ale Nașterii Domnului în Galeria de Artă Europeană”. 

08
/12
/21

MNAC deschide, începând cu 9 decembrie 2021, al doilea sezon expozițional al anului care marchează două decenii de la apariția primului muzeu național de artă contemporană din România.

08
/12
/21

Episodul pilot al Sinestezia, proiectul cultural al Asociației Industrii Creative, s-a încheiat. Pe scurt, acesta a însemnat 5 zile în care 14 artiști au adus arta în fața publicului pe 5 scene, sub forme de manifestare variate și contemporane.

25
/11
/21

Expoziția-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene.

24
/11
/21

În perioada 26-30 noiembrie 2021, la Iași are loc prima ediție a evenimentului Sinestezia. Timp de 5 zile, publicul se va întâlni cu artiști ieșeni și din țară și va explora arta în diverse forme neconvenționale, atât fizic, cât și online prin transmisiuni live gratuite.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?