Monede dacice furate de la Sarmizegetusa şi recuperate recent din SUA, expuse, de astăzi, la MNIR
https://www.ziarulmetropolis.ro/monede-dacice-furate-de-la-sarmizegetusa-si-recuperate-recent-din-sua-expuse-de-astazi-la-mnir/

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti va expune astăzi, în premieră, 49 de monede din argint dacice de tip koson.

Un articol de Andrada Văsii|1 iulie 2013

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti va expune astăzi, în premieră, 49 de monede din argint dacice de tip koson. Acestea au fost recuperate recent din SUA, în urma cooperării judiciare internaţionale dintre autorităţile române şi cele americane, potrivit site-ului Ministerului Culturii.

Astfel, cele 49 de monede din argint dacice recuperate recent sunt drahme emise de regele Koson (cca. 44 – 29 î.e.n), unul dintre urmaşii lui Burebista. Dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar „clasic“, care reia reprezentările şi legenda de pe staterii de aur ai acestui suveran (varianta cu monogramă), iar celelalte 19 drahme din argint aparţin tipului cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I, notează Mediafax.

Singura emisiune dacică din argint

Cele 49 monede fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor – Koson. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 î.e.n.

Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membrii unor reţele infracţionale care au activat zona în Sarmizegetusa Regia, ultima capitală a Daciei libere. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi.

Ceremonie de recuperare

Muzeul Naţional de Istorie a României a anunţat că, pe 26 iunie, a avut loc la Consulatul General al României de la Chicago o ceremonie care a marcat recuperarea şi repatrierea din Statele Unite ale Americii a unui număr de 49 de monede dacice de argint de tip koson.

Recuperarea şi repatrierea monedelor se datorează cooperării judiciare internaţionale dintre autorităţile americane şi române – Ministerul Culturii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României.

La ceremonie au participat oficialităţi americane implicate în procesul de recuperare a unor piese aparţinând patrimoniului cultural naţional românesc, membri ai Consulatului General al României, specialişti din Ministerul Culturii, precum şi membri ai comunităţii româneşti din Chicago.

Premieră absolută

Operaţiunea desfăşurată în cadrul Acordului de asistenţă juridică între Statele Unite ale Americii şi România reprezintă o premieră absolută, deoarece este pentru prima oară când autorităţile române reuşesc recuperarea unor piese furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi de pe piaţa numismatică americană.

Recuperarea şi repatrierea celor 49 de monede de argint dacice s-a realizat în cadrul prevederilor convenţiei UNIDROIT.

Foto credit: MNIR

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

29
/05
/20

Cu ocazia Centenarului Paul Celan, Primăria Muncipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică, au realizat expoziția CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern.

21
/05
/20

Eros Di Prima, arhitect și fondatorul Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale.

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.

04
/05
/20

Un eveniment cultural online lansat de Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, este postat în premieră pe 4 mai, la aceasta adresa https://www.youtube.com/watch?v=mdEgBgfVS1w&feature=youtu.be în ziua în care se împlinesc 65 de ani de la de la dispariţia simbolului culturii muzicale româneşti, George Enescu – compozitor, violonist, pianist, dirijor şi ilustru profesor.

27
/04
/20

Pictorii, sculptorii, criticii de artă sau scriitorii sunt cărți deschise ale creației lor, vizibile fiind operele și mai puțin bornele ce duc spre realizarea acestora. Uneori, o întâmplare sau destinul, alteori persoana ce a stat în dreptul lor, au fost sursele ce au dus la expresia formelor de valoare. Soția cunoscutului critic de artă Valentin Ciucă m-a introdus în povestea nescrisă a vieții sale.