Nae Caranfil, despre „un mecanism cretin“: aplauzele în picioare, la teatru
https://www.ziarulmetropolis.ro/nae-caranfil-despre-un-mecanism-cretin-aplauzele-in-picioare-la-teatru-ca-la-congres/

Nae Caranfil a fost invitatul Marinei Constantinescu la emisiunea „Nocturne“, transmisă vineri, pe TVR 1, TVR HD şi TVR+. Regizorul a vorbit despre România de azi, despre lucrurile care îl deranjează la teatru şi despre căutările sale în cinema.

Un articol de Liliana Matei|1 decembrie 2014

Iată câteva declaraţii pe care le-a făcut Nae Caranfil. Puteţi vedea aici înregistrarea întregii emisiuni.

Nici eu nu sunt un spectator de teatru atât de avid cum cred că ar trebui să fiu. N-apuc să văd foarte multe lucruri pe care ar trebui să le văd.

Sunt un pic iritat de modul în care spectatorul de teatru de astăzi se comportă în faţa unui spectacol. Sunt iritat mai ales de faptul că se ridică în picioare la sfârşit şi aplaudă ca la congres. Este un mecanism cretin, aş putea spune, pentru că standing ovation-ul este un eveniment care se întâmplă spontan, atunci când în faţa spectatorului se produce un moment de o asemenea intensitate încât omul se ridică în picioare şi aplaudă.

Faptul că se aplaudă în picioare la spectacole proaste, mediocre sau bune, deopotrivă, mi se pare că uniformizează extraordinar percepţia spectatorului de teatru în faţa evenimentului teatral.

Există o tendinţă de „a te băga în seamă“ ca spectator, care ar trebui să fie anulată din start. Spectatorul e spectator, el nu trebuie să se vadă, el trebuie să vadă.

Sunt din ce în ce mai tentat să prefer teatrul independent spectacolelor mainstream, pentru că sunt mai scurte, mai uşor de asimilat, de îngurgitat, şi mai ales ideea café-teatrelor, unde poţi să stai la masă şi să bei un pahar de vin.

Povestea este esenţa umanităţii, este la începutul tuturor lucrurilor. Este mama care îşi adoarme copilul, este tot. Orice stilistică pui, ea devine inutilă dacă nu se sprijină pe o poveste.

Care este povestea timpului pe care îl trăim, aici, în Românica? Poate că este povestea unei perversiuni. A perversiunii aşa-zisei stângi, a doctrinei de stânga în România. În general, stânga se adresează săracilor, dar, pentru ca să se adreseze săracilor, are nevoie de săraci. Pentru ca să obţină săraci, creează sărăcie. Asta cred că este povestea pe care o trăim noi astăzi.

Nae Caranfil

Nae Caranfil, alături de Marina Constantinescu, în platoul emisiunii „Nocturne“

Eu sunt, pe undeva, produsul unei epoci în care se spunea, apropo de lucrul bine făcut, că o pereche bună de pantofi trebuie să te ţină o viaţă. Astăzi creăm pantofi care să te ţină trei săptămâni. Consumerismul este de aşa natură încât suntem obligaţi să schimbăm calculatorul sau laptopul o dată la doi ani, pentru că nu-l mai putem folosi.

Am încercat să mă feresc de tentaţia de a deveni teoretician, ca să nu-mi alterez partea creativă. Nu ştiu cum e cu cinemaul. Nu ştiu ce e cinema şi ce nu e cinema, dar încerc să-mi dau seama cum funcţionează comedia, care sunt elementele constitutive ale acestui gen trans-artă, pentru că poţi face comedie şi în teatru, şi în muzică, şi în pictură, şi în literatură, în orice. Pentru mine, căutările sunt la nivelul mecanismelor care pot să creeze efectul comic. Şi prin efectul comic nu înţeleg ceva grosier, el poate să fie o ironie de o intelectualitate perfectă, el poate să fie teorie pură, la un moment dat.

În general, eu iau lucrurile cum vin şi încerc să-mi creez propriile bucurii prin mijloace de bord, cu ce am la îndemână: câţiva prieteni, plăcerea de a ieşi seara şi de a povesti, de a „şueta“ în jurul unui pahar de şpriţ. Bucurie e şi momentul în care, în sfârşit, îmi vin ideile sau semnez contractele şi pot să scriu. Mă consider un om liber.

Foto cu Nae Caranfil – TVR

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.