Nichita Stanescu, Cartea vorbită – audiţie specială la Café Verona
https://www.ziarulmetropolis.ro/nichita-stanescu-cartea-vorbita-auditie-speciala-la-cafe-verona/

Vineri, 13 decembrie 2013, Editura Casa Radio vă invită la Café Cărtureşti Verona la o nouă întâlnire cu Cartea vorbită a lui Nichita Stanescu (30 martie 1933–13 decembrie 1983), ajunsă azi, datorită celor care îi iubesc necondiţionat poezia şi nu se pot sătura să-l reasculte citind-o, la a cincea ediţie.

Un articol de Andrada Văsii|11 decembrie 2013

Vineri, 13 decembrie 2013, Editura Casa Radio vă invită la Café Cărtureşti Verona la o nouă întâlnire cu Cartea vorbită a lui Nichita Stanescu (30 martie 1933–13 decembrie 1983), ajunsă azi, datorită celor care îi iubesc necondiţionat poezia şi nu se pot sătura să-l reasculte citind-o, la a cincea ediţie.

Albumul Nichita Stanescu, Cartea vorbită a inaugurat în 2003 colecţia „Biblioteca de poezie românească“, seria „Colecţionarul de voci“, într-o formulă editorială sincretică (CD+text ilustrat) şi apare acum, într-o ediţie omagială, revăzută şi adăugită.

Noua ediţie completează aparatul critic (cuvânt-înainte, cronologie şi note) alcătuit de regretatul editor Alexandru Condeescu, cu prefaţa semnată de Florin Iaru, iar autorul machetei colecţiei şi al ilustraţiei ediţiilor anterioare, Constantin Popovici, a refăcut integral comentariul grafic.

Secretul acestui succes editorial, neîntrerupt de un deceniu, stă, neîndoios, în ,,…vocea lui Nichita Stănescu, aflată pe acest audiobook –  ea este personajul principal. Ascultându-l, poţi înţelege mai bine cele trei perioade ale creaţiei sale”, argumentează poetul Florin Iaru în cuvântul de deschidere intitulat „His master’s voice“.

Poeme rostite de vocea lui Nichita Stanescu

Analiza merge de la vocea tânărului Nichita […] ce este, în acelaşi timp, deschisă, optimistă, entuziastă, iubitoare […] are încredere în geniul ei şi are în preajmă bucuria unei expresii noi, la vocea din momentul lui de apogeu, când toată suflarea îi cade la picioare, când e zeificat, celebrat, invidiat, implorat, când Nichita desface materia poetică, desface înţelesurile, se joacă, nepăsător, până la vocea din ultima perioadă, cea manieristă, abstractă, imperfectă […] pronunţia e şovăielnică, ironică şi complice, bâlbâiala lui e inconfundabilă, e marca fabricii, momentul final când Nichita era aidoma leului în iarnă… Mai mult ca niciodată, vocea, deja uşor dogită, tabagică, tragică, părea mai vie decât omul.

Citiţi şi: Dan C. Mihăilescu: „În literatura noastră nu avem beţivi monumentali“

Ideea „cărţii vorbite“, care să reunească „poemele rostite“, îi aparţine chiar lui Nichita Stănescu, după cum îi mărturisea prietenului său, poetul Ion Drăgănoiu, unul dintre cei cărora, alături de alţi realizatori de emisiuni ca Ion Petrache, Radu Felix, Dan Verona, Victor Crăciun…, le datorăm cele 57 de poeme înregistrate într-un interval de două decenii (1964-1983), dintre care câteva inedite.

Nichita Stanescu

Coperta volumului „Nichita Stanescu, Cartea vorbită“ 

„Avem astfel mirabila ocazie a parcurgerii unei mici antologii sui-generis, însoţiţi vreme de o oră de prezenţa sonoră a celui mai important poet român de după război, cu care unii dintre noi am fost contemporani o jumătate de secol şi pe care „nenăscuţii“ din poemele sale de atunci, adolescenţii iubitori de poezie de acum, îl pot asculta citindu-şi inimitabil versurile.” (Alexandru Condeescu, O carte vorbită, prefaţa primei ediţii, 2003).

La întâlnirea de vineri, 13 decembrie, de la ora 17.00, prilejuită de lansarea celei de-a cincea ediţii a Cărţii vorbite şi găzduită de Café Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona nr. 13-15) ne vom bucura să-l auzim pe Nichita rostindu-şi tulburător versurile şi să-i ascultăm pe Florin Iaru şi pe Bogdan Ghiu, „optzeciştii“ care l-au cunoscut, evocându-l pe poet, alături de mai tânărul critic Paul Cernat (prefaţatorul audiobookului Albastru de Prusia, ce reuneşte publicistica radiofonică a lui Nichita Stănescu, în colecţia „Lecturi pe întuneric” a Editurii Casa Radio).

Foto credit: Editura Casa Radio, Nichita Stanescu

19
/09
/22

Timp de trei luni, din septembrie până în noiembrie, Asociația De Basm, cea mai cunoscută instituție autohtonă ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, desfășoară un nou proiect. Este vorba despre MAŞINUŢA DE SCRIS, proiect care își propune să îi apropie pe copii de literatură într-un mod inedit: le oferă un ghid practic de scriere creativă în format digital, îi ajută să creeze ei înșiși povești în cadrul unor ateliere coordonate de scriitori și îi antrenează într-un concurs de scriere care să le dea curaj să se exprime pe o temă care definește noua realitate în care trăiesc – nevoia de solidaritate și de pace.

16
/09
/22

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) a anunțat primii 63 de invitați la ediția din acest an. Lista include nume cunoscute din peste 20 de țări. Alte nume vor fi publicate curând.

16
/09
/22

Sâmbătă, 17 septembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Librăria Kyralina din București (Str. Biserica Amzei 10), prilejuită de apariția în limba franceză a romanului „Fontana di Trevi” la Editura Gallimard („Fontaine de Trevi”, traducere de Nicolas Cavaillès).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.