MEMORIA CULTURALĂ Baritonul Nicolae Herlea s-a stins din viaţă la vârsta de 86 de ani. Printre ultimele interviuri pe care le-a acordat artistul s-a numărat şi cel difuzat anul trecut, de postul de televiziune Atlas TV. Vă prezentăm câteva declaraţii pe care le-a făcut Nicolae Herlea.
Un articol de Ziarul Metropolis|2 martie 2014
MEMORIA CULTURALĂ Baritonul Nicolae Herlea s-a stins din viaţă la vârsta de 86 de ani. Printre ultimele interviuri pe care le-a acordat artistul s-a numărat şi cel difuzat anul trecut, de postul de televiziune Atlas TV. Vă prezentăm câteva declaraţii pe care le-a făcut Nicolae Herlea.
● „Acum nu se mai face muzică din şcoala primară, ca să aibă copilul dorinţa să intre în lumea asta specială“.
● „Nu toţi pot înţelege Opera, dar, încet-încet, păşind prin mai multe etape, acest lucru se poate schimba“.
● „Nu poţi face spectacole dacă nu ai voci de mare calitate“.
● „Viaţa socială contribuie foarte mult la starea de spirit a fiecărui individ. Acum, preocupările generale sunt întreţinerea la bloc şi hrana de zi cu zi. Este o situaţie specială. Muzica, arta, se fac neavând grija zilei de mâine. Dar trebuie să ai o viaţă liniştită să faci asta. Noi nu avem o viaţă liniştită“.
Citiţi şi: Nicolae Herlea a murit. Baritonul avea 86 de ani
● „În 1963 am cântat pentru prima dată la Scala din Milano. Eram tânăr. Toţi cei care ajung la Scala trebuie să treacă printr-un purgatoriu, trebuie să dea o formă de audiţie, ca să vadă cei care conduc dacă, într-adevăr, artistul are posibilitatea să intre în teatru. Trebuie să ai un volum deosebit, o tehnică a vocii, trebuie să ai conştiinţa că te afli pe un podium pe care s-au aflat înaintea ta alte sute de cântăreţi. Ştiind că nu eşti nici primul, nici ultimul, trebuie să găseşti un echilibru. Am făcut vreo 76 de spectacole la Scala“.
● „N-aş vrea să intru în categoria bărbaţilor frumoşi. Eu am fost un bărbat echilibrat. Am ştiut ce trebuie să fac, când să fac şi cum să fac“.
● „Vocea este un instrument de la Dumnezeu“.
● „De unde am fost, întotdeauna am revenit în ţară. Am avut permanent contact cu publicul din România“.
● „În toate teatrele în care am lucrat, disciplina era primordială. Fiecare era conştient că este într-un templu al artei, fie că era balet, fie că era cu Opera respectivă“.
● „Acum, exigenţa nu mai este cea care ar trebui să fie. Nu oricine poate să cânte la Operă, chiar dacă are voce. Pentru că unii nu abordează repertoriul care li se potriveşte. Şi atunci îşi pierd vocea şi echilibrul“.
● „Arta se face cu creier“.
Foto cu Nicolae Herlea – arhiva Operei Naţionale Bucureşti
