Nicolae Manolescu: Sunt optimist pe termen lung si pesimist pe termen scurt
https://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-manolescu-sunt-optimist-pe-termen-lung-si-pesimist-pe-termen-scurt/

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, a vorbit, vineri, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, despre „pericolele care pândesc şcoala la ora actuală”, printre acestea numărându-se „doparea elevilor cu informaţii care nu se transformă în cunoştinţe şi învăţământul la distanţă”. Renumitul critic literar, teoretician al literaturii şi profesor universitar, căruia […]

Un articol de Andrada Văsii|17 decembrie 2012

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, a vorbit, vineri, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, despre „pericolele care pândesc şcoala la ora actuală”, printre acestea numărându-se „doparea elevilor cu informaţii care nu se transformă în cunoştinţe şi învăţământul la distanţă”.

Renumitul critic literar, teoretician al literaturii şi profesor universitar, căruia conducerea UBB i-a decernat, vineri, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa, s-a declarat „optimist pe termen lung şi pesimist pe termen scurt” în privinţa unei necesare redresări a învăţământului românesc.

 

„Umanioarele sunt cele ce formează omul, nu ştiinţele exacte. Matematica nu formează în aceeaşi măsură ca şi ştiinţele umaniste. Eu am pledat întotdeauna pentru menţinerea Liceului de cultură generală, care ar fi fost baza culturii generale a omului, înainte de universitate, unde apar specializările. (…) Scopul principal al şcolii este educaţia. Educaţie fără informaţie, fără instrucţie înseamnă manipulare. Fostul regim aşa ceva a făcut până în 1989: ne-a educat fără să ne instruiască”, a spus profesorul universitar, adăugând că din punctul său de vedere Ministerul Educaţiei ar trebui să revină la denumirea anterioară – Ministerul Învăţământului.”În trecut, a fi cult însemna a fi cititor de cărţi. (…) Dacă vorbim de om cult azi, trebuie să vorbim de corelaţia dintre discipline. Şcoala de Comerţ din Franţa s-a gândit cum să-i atragă pe studenţi spre disciplinele aride şi le-a recomandat să plece în documentarea lor de la romanele lui Balzac, Flaubert şi Stendhal. Studenţii au găsit în scrierile acestora analize captivante despre economie şi comerţ, iar ideea de a combina studiile comerciale cu literatura a dat bune rezultate. Prin literatură se poate face şi o legătura cu politicul – nu cu politica, care este cu totul altceva. Nu îţi trec prin minte anumite lucruri dacă nu cunoşti cât mai multe domenii”, a spus Nicolae Manolescu.

 

Referindu-se la profesori, Nicolae Manolescu a afirmat că „aceia care nu au avut ca dascăl un Domnu’ Trandafir sunt pierduţi”. „Nu s-a dus Ştefan cel Mare la Daniil Sihastrul înainte de a-şi începe domnia? Le recomand politicienilor români să găsească un Daniil Sihastrul înainte de a începe o carieră politică”, a subliniat profesorul universitar. El a întrebat, retoric, auditoriul ce este „învăţământul la distanţă” şi a explicat nonsensul acestei forme de studii. „E o grozăvie. Dascălul este pe tuşe. În loc să fie pe teren şi să joace, stă în tribună. Dascălul trebuie să îl aibă sub privire pe student, să stea faţă în faţă cu el”, a arătat Nicolae Manolescu.

 

Şi în ceea ce priveşte Internetul profesorul universitar a avut argumente contra utilizării lui comode în educaţia şcolară. „Nu sunt naiv să spun că trebuie să scăpăm de Internet. Acesta este necesar, este un instrument fabulos. Dar din mijloc a devenit scop şi a generat confuzia informaţie-cunoaştere. Sunt două lucruri total diferite informaţia şi cunoaşterea. Este o sită între ele şi profesorul trebuie să fie cel care cerne. Primeşti o informaţie, dar o cerni pentru ca ea să devină cunoaştere. Informaţia dopează. Ea trebuie transformată în cunoaştere de către profesor, mereu de aproape şi nu de la distanţă. Aici este marea pagubă: tinerii sunt dopaţi cu informaţii de pe Internet şi nu le transformă în cunoaştere şi în valori. Iată pericolele care pândesc şcoala, nu numai la noi, şi în alte părţi ale lumii”, a explicat profesorul Nicolae Manolescu.

 

 

Sursa: Agerpres

29
/05
/17

Eşti un pic circumspect, te uiţi la prăjiturica maro modestă şi tăcută, mustăceşti, respiri adânc, înfigi linguriţa în ea şi un val tumultuos de ciocolată năvăleşte în farfurie. Aşa a început festCO 2017. Întâi părea destul de tăcut şi închis în carapacea lui şi apoi a izbucnit că o lavă de ciocolată care îţi inundă simţurile.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

28
/05
/17

FEST-FDR2017 s-a încheiat. Timp de douăsprezece zile, între 14 și 25 mai, Teatrul Național din Timișoara a fost liantul care a adus împreună artiști și spectatori, povești și întâmplări, zile și nopți de teatru, de dans, de muzică.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici.