Nudul feminin într-o nouă viziune – „Boudoir” de Alexandra Dragomir, la Pleshoo Contemporary
https://www.ziarulmetropolis.ro/nudul-feminin-intr-o-noua-viziune-boudoir-de-alexandra-dragomir-la-pleshoo-contemporary/

Jucându-se cu două teme vechi de când e arta, nudul feminin şi relaţia dintre frumos şi urât, Alexandra Dragomir aduce în faţa publicului la Pleshoo Contemporary miercuri, 15 octombrie 2014, de la ora 19.30, o serie de lucrări care dovedeşte o consecvenţă a abordării tematice ce nu exclude permanenta căutare de noi expresivităţi ale formei.

Un articol de Ştefania Dumbravă|15 octombrie 2014

Relația dintre cele două categorii estetice fundamentale ale artei, „frumosul” și „urâtul”, a fost investigată de artistă încă din anii studiilor masterale (clasa Cezar Atodiresei, asistent Alexandru Rădvan).

Percepută de-a lungul istoriei artistice ca o inevitabilă antiteză și ca o judecată de valoare favorabilă canonic primei categorii, această relație îi apare Alexandrei, în cheia inaugurată de gândirea simbolistă prin conceptul de „estetică a urâtului”, mai degrabă ca o simbioză, ca un binom indisolubil ale cărui componente se potențează reciproc și există mereu chiar și sub aparenta dominație a celuilalt.

Granița dintre ele rămâne a fi decisă în instanță subiectivă, ea actualizându-se și fluctuând de la privitor la privitor. Artista e interesată doar de a găsi, în expresivitatea dialogului formelor, liniilor, tușelor și culorilor, această graniță fină, iar pretextul pentru această echilibristică este unul dintre cele mai vechi motive ale istoriei artei: nudul feminin.

Cu întreaga libertate permisă de difuzia tușurilor și culorilor acrilice pe pânză, ce permite efecte care citează iluzionist spontaneitatea acuarelei, Alexandra tratează Dragomir 2modelul feminin simultan ca pe un simbol al senzualității și ca pe un motiv plastic. Rezultatul este, într-o varietate nonconformistă de poze, o serie de lucrări cu aparența unor schițe de atelier, cărora opțiunile tehnice le dau permanența unor soluții asumate.

Esențializarea formei în pete și accente liniare, în dialoguri de suprafețe și linii semnificative în ele însele, oferă o scăpare din zona, exploatată excesiv în vizualitatea contemporană, a erotismului gratuit. Lăsată mereu la stadiul unei sugestii, interpretarea imaginii rămâne la latitudinea privitorului, pe care îl implică la nivel de subiectivitate estetică și senzuală.

La fel de convingător și în duritățile grafice angulare și în suavitățile tușelor de acuarelă, inventarul plastic al Alexandrei se desfășoară într-o permanentă căutare în nudul feminin, tot mai parazitat de tot felul de semnificații pseudo-artistice, a sensului vizual care să depășească frustețea abordării literale. Seria prezentată publicului se transformă, astfel, într-o mapă de schițe dilatată la dimensiuni monumentale și fixată pe pânză de o singură intenție: aceea a refuzului de a decide asupra apartenenței formei la categoriile „frumos” sau „urât” și, dimpotrivă, de interogarea ponderii fiecăruia în interpretarea subiectivă a realității.

Antrenând în acest demers și conștiința individuală a fiecărui privitor, Alexandra Dragomir propune astfel, în mod esențial, o meditație asupra grilelor de valori estetice, morale și artistice contemporane, fie ele personale sau colective.

Foto: Nudul feminin, Boudoir, Alexandra Dragomir – pleshoocontemporary.blogspot.ro/



11
/05
/22

Într-un moment în care curatorul nu este doar inițiatorul unei expoziții, ci un exponent al unor modele de practică creativă și un liant al comunităților artistice în mișcare, Bega Art Prize încearcă să răspundă contextului prin selectarea unui curator care a demonstrat atât implicare reală, cât și viziune. Ediția a patra o are laureată pe Diana Marincu, caracterizată de pasiune, curiozitate și inteligență. Laureații edițiilor precedente ale Bega Art Prize au fost: 2019 | Anca Verona Mihuleț ; 2020 | Sandra Demetrescu ; 2021 | Cosmin Costinaș.

09
/05
/22

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Pentru Uniunea Europeană, această zi, sărbătorită pe 9 mai, este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, considerată a fi piatra de temelie a UE. Cu această ocazie, Institutul Cultural Român, prin reprezentanțele sale în străinătate, va organiza o serie de spectacole, concerte, proiecții de film și expoziții.

06
/05
/22

Primul muzeu participativ dedicat pandemiei continuă cu un nou proiect expozițional. După „Identități Fragile” (2021), Muzeul Pandemiei va ilustra drama violenței domestice (re)simțite individual de către femeile din România. „De ce mai stai cu el!?” se va deschide pentru vizitatori în data de 6 mai, începând cu ora 12.00, la sediul ARCUB, Hanul Gabroveni.

03
/05
/22

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, va oferi publicului, în cadrul celei de-a 9-a ediții (12 mai-7 august 2022), o expoziție semnată de artistul aflat în centrul celei mai mari mișcări de avangardă în România și Israel și, totodată, creatorul primei construcții moderniste din Bucureștiul anilor ’20: Marcel Iancu.

02
/05
/22

Consulatul General al României din Torino și IUSE – Institutul Universitar de Studii Europene, în colaborare cu Accademia di Romania și cu Institutul Cultural Român, organizează în perioada 29 aprilie – 10 mai 2022 expoziția de fotografie „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor - Un proiect de antropologie vizuală”.

20
/04
/22

Creațiile a doi dintre cei mai importanți artiști plastici spanioli ai secolului XX – Picasso și Dalí – intră în dialog cu muzica maestrului Manuel de Falla și cu baletul „Le Tricorne” („Pălăria cu trei colțuri”) la Art Safari, într-o expoziție curatoriată de Dr. J. Óscar Carrascosa. Aflăm povestea acestei expoziții de la curatorul spaniol.

08
/04
/22

Asociația Docuart organizează spectacolul-expoziție „Confesiuni congruente - Ascultă-mă! Încurajează-mă! Hai să facem lucruri împreună!” la Ceauru-Bălești, județul Gorj, sâmbătă, 09 aprilie 2022, de la ora 11.00, pe locul de joacă de la Stadionul Ceauru. Evenimentul face parte din proiectul de intervenție socio-culturală „CONGRUENT”, organizat de Docuart în perioada 2021-2022 și dedicat copiilor, părinților, profesorilor și membrilor comunității din Ceauru-Bălești.

08
/04
/22

Artista Alina Ușurelu este rezidenta Casei Tranzit, la Cluj, până în 17 aprilie a.c. unde derulează o cercetare artistică și performativă despre epuizare în cadrul proiectului (burn)OUT. Rezidența se încheie cu două evenimente programate sâmbătă, 16 aprilie: un studio deschis intitulat „Explorarea epuizării fizice și psihice”, între 13:00 și 14:30, și prezentarea cercetării artistice la 18:00.

04
/04
/22

În ciuda relației noastre „love-hate” cu orașele de azi, datorită lor a apărut una dintre cele mai contrastante, fragile și inedite forme de exprimare: arta urbană/ stradală. Iată 10 teme de discuție despre orașul și agitația cotidiană ca surse de stres dar și de comunicare artistică, cu un artist vizual interesant de descoperit.