O călătorie de la porţile închisorii până la Cannes sau sfârșitul verii lui 1989 în Cehoslovacia?
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-calatorie-de-la-portile-inchisorii-pana-la-cannes-sau-sfarsitul-verii-lui-1989-in-cehoslovacia/

Proiecţiile de film de la Centrul Ceh din această toamnă au ajuns la final. În ultima săptămână din acest sezon, luni, 3 decembrie, la ora 20:00, veţi putea urmări „Skokan”, povestea unui fost deţinut care începe o nouă viaţă, iar marţi, 4 decembrie, tot la ora 20:00, explorăm universul sumbru al animaţiei cehe „Alois Nebel”.

Un articol de Liliana Matei|29 noiembrie 2018

Luni urmărim călătoria lui Skokan, de la porţile închisorii până la Cannes. Întrebat dacă îşi percepe propriile filme mai degrabă ca documentare sau ficţiune, regizorul răspunde că „un film bazat pe scenariu şi pe colaborarea cu actori, sau non-actori, nu este un documentar. Skokan nu este un documentar, deşi reflectă realitatea şi psihologia unor non-actori, deoarece ei se angajează faţă de un cadru ficţional”. Petr Václav foloseşte tehnici specifice filmului documentar pentru a spune povestea unui bărbat proaspăt ieşit din închisoare, care lasă în urmă oarşul care l-a uitat şi îşi începe cariera muzicală.

Filmul de marţi începe la sfârşitul verii, în 1989. Alois Nebel (foto sus) este dispecer de tren într-o mică gară dintr-o regiune muntoasă, în apropiere de graniţa Cehoslovaciei. Este un om singuratic, preferând compania orarelor vechi în locul oamenilor şi apreciază liniştea gării goale – cu excepţia zilelor când se lasă ceaţa. Atunci halucinează, vede fantome şi umbre ale trecutului întunecat al regiunii, unde populaţia germană a fost supusă unor acte de răzbunare în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Alois este bântuit de aceste coşmaruri şi în final ajunge într-un sanatoriu. După câţiva ani este lăsat să plece, numai că între timp lumea din exterior s-a schimbat – Zidul Berlinului a căzut şi regimul comunist din Cehoslovacia a încetat.

Skokan

Între Skokan şi Alois Nebel putem explora diferite perspective ale revenirii în societate. Pentru Skokan, obstacolele sunt de natură socială – un fost deţinut de etnie romă, într-un context în care sărăcia şi prejudecăţile rasiale sunt la ordinea zilei, este nevoit să găsească soluţii de unul singur când lasă în urmă viaţa de până atunci. Între timp, Alois Nebel se confruntă cu un altfel de problemă – lumea a mers înainte în lipsa lui, dar trecutul continuă să-l bântuie şi este imposibil să îşi găsească locul în noua realitate.

Unde? La Centrul Ceh. Când? Luni, 3 decembrie (Skokan), şi marţi, 4 decembrie (Alois Nebel). Proiecţiile vor începe la ora 20.00, intrarea este liberă şi vinul fiert din partea caseir.

Centrul Ceh este un institut cultural ale cărui evenimente şi programe au ca scop nu doar familiarizarea publicului român cu societatea şi cultura cehă, ci, în primul rând, oferirea unui set de proiecte ce reflectă valori educative, artistice şi sociale, în Bucureşti şi în restul ţării, conectând publicul român la conţinut cultural de calitate, într-un context indie şi deschis.

29
/10
/20

PORTRET Cunoscuta regizoare japoneză Naomi Kawase, o obişnuită a Festivalului de la Cannes, va susţine sâmbătă, de la ora 17.00, un masterclass online pentru publicul din România, în cadrul "Les Films de Cannes à Bucarest", unde este invitat special. Prilej de a vă propune un scurt portret al acestei cineaste inclasabile.

28
/10
/20

CRONICĂ DE FILM „Mia își ratează răzbunarea” (2020), al doilea lungmetraj, realizat tot în regim independent, al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, este o comedie care vorbește despre feminitate și are ca protagonistă o tânără actriță, jucată de Ioana Bugarin.

23
/10
/20

„Desigur, cel mai important în perioada aceasta este să fim sănătoși și să facem ca lucrurile să continue să meargă cât de cât într-o normalitate, de la școală și familiile noastre și până la joburi – care sunt în pericol, în special cele ale free-lancerilor din domeniul cultural și al organizării de evenimente. Altfel însă, e important și să încercăm să ne păstrăm pe cât se poate obiceiurile din viața noastră de dinainte – inclusiv cele care nu sunt necesare supraviețuirii imediate, cum sunt cele culturale în general și un festival de film în particular. Căci da, nu se oprea lumea în loc dacă nu organizam noi ediția a 11-a a Les Films de Cannes à Bucarest – însă ne-am încăpățânat tocmai pentru fărâma de normalitate pe care continuarea acestei tradiții o aduce în viața noastră” spune Cristian Mungiu, inițiatorul festivalului.

22
/10
/20

Săptămâna aceasta, marele regizor, scenarist și actor Nikita Mihalkov, laureat al premiului Oscar, a împlinit 75 de ani, iar TVR 2 îl aniversează programând două dintre filmele sale reprezentative. Bărbierul din Siberia”, cu Julia Ormond, Oleg Menşikov şi Richard Harris – sâmbătă, la Filmul săptămânii şi Ochi negri (OCI CIORNIE), cu inegalabilul actor Marcello Mastroianni - duminică, la Filmul de Artă.

21
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul Astra de la Sibiu şi selectat la prestigiosul IDFA (International Documentary Film Festival Amsterdam), „Copii pierduţi pe plajă” (2020) este debutul în lungmetrajul documentar al tinerei regizoare Alina Manolache şi încearcă să facă un portret al generaţiei de 30 ani, născută imediat după Revoluţie.

20
/10
/20

Mai sunt doar câteva zile până la startul celei de-a 11-a ediții a Les Films de Cannes à Bucarest ce va avea loc între 23 octombrie și 1 noiembrie. Timp de zece zile spectatorii vor putea vedea cele mai noi titluri de la Cannes 2020 și din selecția celor mai importante festivaluri de film din lume la drive-in dar și outdoor.

19
/10
/20

„Spiral/ Spirala”, primul lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, a fost recompensat cu Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia.

19
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Programat să poată fi văzut la noua ediţie a Festivalului "Les Films de Cannes à Bucarest" (23 octombrie - 1 noiembrie), adaptată condiţiilor de pandemie, „Mandibules” (2020), cel mai recent film al excentricului regizor francez Quentin Dupieux, este o comedie absurdă a cărei lejeritate este şi marele său atu.