O melodramă hipnotizantă. „Reparându-i pe cei vii”, din 10 noiembrie în cinematografe
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-melodrama-hipnotizanta-reparandu-i-pe-cei-vii-din-10-noiembrie-in-cinematografe/

Primele două lungmetraje ale lui Katell Quillévéré, „O otravă puternică” şi „Suzanne”, au ajutat-o să pună bazele carierei sale de regizor de film ce trateaza orice subiect cu delicateţe şi dăruire. Acest al treilea lungmetraj, „Reparându-i pe cei vii”, se bazează pe povestea romanului cu acelaşi nume al lui Maylis de Kerangal, şi este adaptat de Quillévéré alături de scenaristul veteran Giles Taurand.

Un articol de Petre Ivan|2 noiembrie 2017

„Reparându-i pe cei vii” va ajunge în cinematografele din România începând cu 10 noiembrie, fiind distribuit de Transilvania Film.

„Reparându-i pe cei vii” urmează trei povești aparent fără legătură, care se țes cu atenție împreună: un adolescent francez și prietenii săi într-o excursie la mare, care se termină cu o tragedie, o femeie într-un alt oraș care află că inima ei slabă începe să cedeze și trebuie luate măsuri imediat, și două echipe de medici și experți medicali, care se luptă zi de zi să salveze vieți.Reparandu-i pe cei vii

Totul începe cu un accident catastrofal, care lasă în ruine o familie și oferă alteia speranță. „Reparându-i pe cei vii” este o melodramă intens influențată de direcția poetică a regiei lui Katell Quillévéré. În drum spre casă, dintr-o escursie la surfing, Simon (Gabin Verdet), un adolescent rebel, este implicat într-un accident de mașină, care îl lasă fizic intact, dar în moarte cerebrală. Acest lucru îi șochează pe parinții săi înstrăinați (Emmanuelle Seigner și Kool Shen), care sunt obligați să ia o decizie dificilă: să doneze organele fiului lor sau să se agațe de o ultimă speranță? Între timp, la Paris, o femeie așteaptă un transplant care îi poate prelungi viața.

După debutul său în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, „Reparându-i pe cei vii” și-a continuat traseul în festivaluri precum Festivalul de Film de la Londra, Rotterdam IFF și San Francisco IFF. De asemenea, filmul a strâns numeroase nominalizări de-a lungul traseului său. Printre multe altele, de menționat sunt nominalizările din cadrul Festivalul de Film de la Veneția, Valladolid IFF, Toronto IFF și Ghent IFF.

Când am citit cartea, m-a mișcat cu adevărat și am simțit că există o legătură puternică, la un nivel mai profund, între mine și povestea aceasta, ceea ce m-a și determinat să fac acest film. Au existat, de asemenea, și o mulțime de alte elemente ale cărții pe care am considerat că ar fi interesant să le portretizez în film – în mod special, faptul că povestea are loc în puțin peste 24 de ore. „Suzzane”, filmul meu anterior, are o acțiune ce se petrece pe durata a 25 de ani, și m-am gândit că acest proiect va reprezenta o adevărată provocare temporală pentru mine, mai ales că îmi place să regândesc felul în care spun o poveste cu fiecare film, construind-o diferit de fiecare dată. De asemenea, a trebuit să am în vedere și evitarea căderii în capcana „cursei împotriva timpului. – Katell Quillévéré

Toate poveștile din film sunt destinate să se intersecteze, dar nu înainte de a fi conduse printr-o serie de momente intense și echilibrate cu atenție, în care oamenii sunt forțați să se confrunte cu situații neașteptate, durere emoțională și auto-reflexie profundă. În cele din urmă. „Reparându-i pe cei vii” este un film pe cât de dureros, pe atât de optimist, care tratează fragilitatea teribilă a vieții, în același timp în care recunoaște și puterea derivată din multiplele conexiuni – organice, emoționale și asociative – care ne leagă si ne definesc ca ființe umane.

„Reparându-i pe cei vii” va fi distribuit în cinematografele din România din 10 noiembrie, de Transilvania Film.

Foto: Reparându-i pe cei vii – facebook

08
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Alegoria nu e un gen cinematografic uşor. Mai ales când e vorba de una deopotrivă existenţială şi politică, aşa cum se vrea "Spiritele din Inisherin".

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.