O sticlă de plastic high tech a călătorit de la Hărman la Varna
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-sticla-de-plastic-high-tech-a-calatorit-de-la-harman-la-varna/

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, şi-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania şi ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate şi mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare şi-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, „Călătoria mea spre mare” este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi şi educaţie.

Un articol de Petre Ivan|30 mai 2022

De unde a pornit ideea? Poluarea cu plastic a râurilor, a mărilor și a oceanelor este provocată în special de comunităţile riverane acestor ape. Atât la nivel locat cât și la nivel naţional doar o mică parte din locuitori conștientizează că au o contribuţie la acest dezastru local și global. Care e povestea? Într-o sticlă de plastic s-au introdus echipamente electronice de localizare GPS, comunicaţii online, acumulatori și un panou fotovoltaic. Sticla high tech a fost apoi lansată la apă de elevii de la Hărman, judeţul Brașov. Pety, pentru că „personajul” nostru a primit și un nume, șia început astfel călătoria în ziua de 18 octombrie 2021. Și în data de 15 mai 2021 Pety a ajuns la Varna în Bulgaria.

Întregul parcurs poate fi urmărit pe blog-ul lui Pety: https://pety.mioritics.ro/

Dar cum a fost posibilă această călătorie? Deci e adevărat că apele curgătoare duc gunoiul „la vale”? Cum poate o sticlă de plastic să „sară” peste baraje? În condiţii normale de curgere a râurilor, șansele ca un gunoi să parcurgă distanţe mari sunt mici. Vegetaţia de la mal, trunchiurile din apă, curenţii apei, vântul și alte elemente au făcut ca Pety să parcurga maxim câteva sute de metri până să eșueze în ochiuri de apă alături de multe alte gunoaie. În condiţii de viitură însă aceste insule de gunoaie sunt împinse pe maluri, în zonele inundate sau la vale până la primul baraj (în cazul Oltului la Dridif-Voila).

Gunoaiele nu pot trece peste baraje însă oamenii locuiesc și în aval de baraje. Și percepţia că râurile ne scapă de gunoi este aceeași. O „tradiţie” pe care Pety a văzut-o pe lângă toate comunităţile riverane pe unde a trecut. Pety a fost ajutată să călătorească de voluntari (pe apă și de pe mal) și să ne vorbească. Și poate altul ar fi comportamentul oamenilor dacă gunoaiele noastre ar putea să ne vorbească.

Pety a ajuns la Marea Neagră în data de 30 aprilie 2022 și apoi a plutit în derivă aproape 2 săptămâni până a fost aruncată de curenţi pe mal în apropiere de Varna în Bulgaria alături de multe alte gunoaie din mare. Un grup de electroniști entuziaști și-au dat seama că e o sticlă specială. Au recuperat-o, au reparat-o și apoi au lansat-o din nou la apă. Pentru că au vrut să susţină mesajul acestui experiment: un gunoi aruncat în apă într-un colţ de lume va ajunge să polueze un alt colţ de lume. Și expresia „lasă că se duce la vale” înseamnă de fapt că „se duce la alţii”.

Proiectul “Călătoria mea spre mare” este derulat de Asociaţia Mioritics și finanţat prin programul “Cu apele curate” al Lidl Romania. În paralel cu experimentul Pety, proiectul a însemnat și activităţi educative, de informare și de activare civică în comunităţile locale riverane Oltului în judeţul Brașov.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.