Oana Pellea: “Astăzi sunt 33 de ani de când tata a plecat puțin…”
https://www.ziarulmetropolis.ro/oana-pellea-astazi-sunt-33-de-ani-de-cand-tata-a-plecat-putin/

“Astăzi sunt 33 de ani de când tata a plecat puţin… A iubit România din tot sufletul lui. A iubit şi a crezut în acest popor. Tare a vrut ca acest neam să fie liber, sănătos, prosper şi fericit! Fie ca într o zi dorinţa lui să se îndeplinească. Mulţumesc tuturor ce vor înălţa un gând pentru sufletul lui.” – Oana Pellea.

Un articol de Petre Ivan|12 decembrie 2016

În urmă cu 33 de ani, într-o zi de 12 decembrie (1983) se stingea din viață, la doar 52 de ani, unul dintre cei mai iubiți actori români.

Născut la 7 aprilie 1931 în Băileşti, judeţul Dolj, Amza Pellea a urmat cursurile Colegiului Naţional ”Carol I” din Craiova, apoi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti (1955).

M-am născut, în una din comunele cele mai olteneşti: Băileşti, la sud de Craiova. Azi orăşel, Băileşti era cândva unul din cele mai mari sate din România. Sat bogat, sat agricol. Tata, agricultor, a avut cinci copii: eu, singurul băiat. Am făcut şcoala primară în sat şi am debutat în clasa I în rolul Lupului din Scufiţa Roşie. Am ales acest rol pentru că, timid fiind, puteam apărea mascat. Îmi plăceau foarte mult poeziile, drept care apăream mereu în festivaluri şcolare. – Amza Pellea, în revista Teatrul (1972).

Reprezentant al promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a interpretat, în teatru sau film, atât personaje istorice, cât şi personaje contemporane sau din repertoriul clasic universal, iar talentul său deosebit pentru comedie a fost pus în valoare prin interpretarea binecunoscutului personaj Nea Mărin.

Televiziunea este într-un fel o pacoste: te face popular în cinci minute, pentru că vrând-nevrând, te bagă în casa omului. După ce-am jucat în Mihai Viteazul, unii trecători mă arătau cu degetul: uite-l pe Amza Pellea! După ce-am apărut la televiziune, alţii, mai mulţi, mă arătau familiar: uite-l pe Nea Mărin! (…) Cum am găsit ticurile verbale ale lui Mărin? Repetarea cuvintelor ţine de resortul lor psihologic. Oltenilor le merge mintea mai repede decât se pot exprima verbal. De aceea, ei vorbesc iute fiindcă vor să ajungă din urmă vorbele. Temători să nu fi uitat ceva, repetă unele idei.

A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea. Este înmormântat la cimitirul Bellu.

“Astăzi sunt 33 de ani de când tata a plecat puțin… A iubit România din tot sufletul lui. A iubit și a crezut în acest popor. Tare a vrut ca acest neam să fie liber, sănătos, prosper și fericit! Fie ca într o zi dorința lui să se îndeplinească. Mulțumesc tuturor ce vor înălța un gând pentru sufletul lui.” – Oana Pellea, pe pagina sa de facebook.

Foto: Amza Pellea, Oana Pellea – facebook

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

18
/01
/23

Din 20 ianuarie spectatorii din București, Bacău, Bistrița, Botoșani, Buzău, Cluj, Oradea, Pitești, Satu Mare, Sibiu, Sinaia și Târgu Mureș vor putea vedea pe marile ecrane controversata poveste a trupei Phoenix, spusă chiar de membrii ei în documentarul „Phoenix. Har/Jar”.

13
/01
/23

Două filme din competiţia Festivalului de la Cannes, foarte diferite, pot fi găsite în ianuarie în cinematografe: "Frate şi soră", de Arnaud Desplechin, şi "Păianjenul sfânt", de Ali Abbasi.