Oana Pellea în dialog cu Amza Pellea
https://www.ziarulmetropolis.ro/oana-pellea-in-dialog-cu-amza-pellea/

“Cam ăsta era tata, un om foarte vesel care făcea bancuri şi pe scenă, şi la televizor, şi acasă; N-a vrut deloc să fac această meserie, spunea că este o meserie de câine, de umilinţă; Mă opreşte lumea pe stradă şi îmi zice – ne e dor de el” – Oana Pellea despre Amza Pellea, artistul care ar fi împlinit, astăzi, 83 de ani.

Un articol de Petre Ivan|7 aprilie 2014

În 1999, la 16 ani de la moartea lui Amza Pellea, tatăl şi  fiica au purtat un dialog la distanță, în cadrul emisiunii “Culise” (premiată de APTR). Oana Pellea, astăzi una dintre cele mai îndrăgite și apreciate actrițe, aflată pe o scenă goală, în genunchi, singură printre amintirile despre tatăl ei, rememorează:

“Cam ăsta era tata, un om foarte vesel care făcea bancuri și acasă. Îmi amintesc că atunci când făceam o boacană, nu mai existam pentru el. Ziua se termina în plânsete, la mine în cameră. Abia a doua zi, încet, încet reluam relațiile, mă mai băga în seamă.”, spune Oana Pellea, în reportajul realizat de Cristina Țilică pentru TVR, în urmă cu 15 ani.

Actrița mărturisește că Amza Pellea s-a opus ca şi ea să urmeze această carieră: “N-a vrut deloc să fac această meserie, spunea că este o meserie de câine, de umilință. Au trecut foarte mulţi ani de când fac această meserie și sunt singură aici pe scenă și trebuie să-i spun, acolo unde e, că a avut dreptate.”

În ciuda opoziţiei tatălui său, Oana Pellea va fi admisă din prima la Istitutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Din păcate, actorul nu va mai apuca să asiste la examenul de absolvire al fiicei sale. “I-am zis că vreau să dau la teatru, nu a fost de acord și în același timp mi-a spus voi face ceva ce nu vei înțelege acum, dar îmi vei mulțumi toată viața. A sunat pe toată lumea care era în comisia de examinare de față cu mine și i-a rugat că dacă nu am talent îi imploră să nu ma accepte în institut pentru că asta îmi va distruge viața. Și a primit un telefon, știu, de la Marin Moraru, care i-a spus: Amza nu am ce face, a intrat, are talent”.

“Absolvirea facultății e unul dintre cele mai mari teste pe care le-am trecut în viața mea – spune Oana Pellea, în sensul că examenul de diploma cu Bună seara, domnule Wilde, comedie, music hall, l-am jucat la Casandra, la două zile după ce l-am pus în pământ pe Amza.”

Istoria se repetă, într-un fel sau altul, iar asta o ştie foarte bine şi Oana Pellea – “Am fost întrebată atunci de profesoara, pe care o ador și-i mulțumesc, Sanda Manu, dacă nu vreau să amân examenul. Și pentru simplul fapt că Amza juca o comedie la Teatrul de Comedie care se numea NicNic și în pauza acelui spectacol a primit un telefon în care i s-a spus că tatăl lui a murit și el a continuat spectacolul, am răspuns automat: “Nu, nu amân nimic”.

Actriţa îşi aminteşte cu emoţie seara singurului spectacol la care a asistat şi Amza Pellea şi lecţia primită atunci: ”Tata m-a văzut o singură dată jucând, în timpul studenţiei. Ne-am întors acasă și, în seara aia, i-a spus lui mama, astă seară dorm cu Oana. Și am stat amândoi în pat și singurul lucru pe care mi l-a spus a fost – Ține minte, după fiecare spectacol pe care o să-l joci o să trăiești acest gol enorm, pe care îl simți acum în tine. Este cea mai frumoasă lecție de teatru, unica pe care am avut-o de la Amza.”

Citiţi şi Amza Pellea: „Radu Beligan m-a luat la Teatrul de Comedie“

“Mă oprește lumea pe stradă și îmi zice, ce păcat, ne e dor de el. Înseamnă că acest om a fost un cadou de la Dumnezeu și că oamenii l-au iubit. De ce noi, care am rămas aici, nu ne punem întrebarea, de ce a fost Amza atât de iubit?”

Amza Pellea, născut într-o zi de 7 aprilie (1931) s-a stins din viață la 52 de ani, vârsta pe care o are acum Oana Pellea.

Foto cu Amza Pellea şi Oana Pellea – wikipedia, facebook

 

28
/10
/16

Noaptea de 28 spre 29 octombrie 1952. În infirmeria penitenciarului din Aiud, Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României, murea în frig, cu o „cavernă la plămânul stâng”, după ce încercase să salveze viața unui tânăr, pe care-l protejase cu propriul lui corp.

27
/10
/16

Fiecare epocă şi-a avut artera preferată de plimbare, pe jos, cu trăsura ori cu automobilul. Pe la 1800, bucureştenii se înghesuiau duminica la iarbă verde spre Dobroteasa sau Băneasa; la mijlocul sec. XIX, s-au îndreptat spre locul ajuns repede la modă: Şoseaua Kiselev.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

20
/10
/16

Calea Victoriei, Podul Mogoşoaiei până la războiul pentru  independenţă din 1877-1878, era socotită coloana vertebrală a oraşului, strada cea mai aristocratică, unde aveau loc evenimente mondene, se preumbla lumea bună – într-un cuvânt, unde se făcea şi se desfăcea tot ce conta în societatea bucureşteană.

08
/10
/16

Oraş cosmopolit, cu o activitate comercială susţinută, Bucureştiul a fost sute de ani loc de întâlnire pentru negustori de toate naţiile. Între aceştia cei mai reprezentativi rămân grecii, evreii şi armenii. Cei din urmă s-au aşezat într-un cartier compact, liniştit, curat, cu case temeinic clădite, în jurul bisericii care le aminteşte neamul.

07
/10
/16

Pe o întindere de 100.000 de metri pătraţi, având în centru spaţiul actual al halelor din spatele magazinului BUCUR, Târgul Moşilor a reprezentat, până la Primul Război Mondial, o formă de perpetuare a tradiţiei din vremea daco-romanilor.

29
/09
/16

Nae Ionescu are motive să fie invidiat de către orice scriitor ilustru sau o altă personalitate din orice domeniu al cunoașterii, căci Dora Mezdrea i-a alcătuit cea mai vastă biografie. Nici Goethe, care s-a însurat după 80 de ani, nici Titu Maiorescu, Mihai Eminescu sau Dobrogeanu Gherea n-au ajuns la numărul de record de volume biografice.

27
/09
/16

“Mi-am iubit profesia, am stimat-o. În fiecare film şi spectacol laşi câte ceva din tine. Cred că fiecare om se termina aşa, dându-şi sufletul pentru fiecare lucru pe care l-a făcut.” – Sebastian Papaiani. Îndrăgitul actor s-a stins din viaţă la vârsta de 80 de ani.

12
/09
/16

„Nu am ştiut că au fost atât de mulţi idioţi în lume, până când am început să folosesc Internetul.” - Stanislaw Lem. În urmă cu 95 de ani, într-o zi de 12 septembrie, se năştea la Lvov (pe atunci în Polonia), unul din cei mai cunoscuţi autori de literatură ştiinţifico-fantastică.

08
/09
/16

„Dan Spătaru era fermecător, semăna cu Alain Delon, în plus, avea un timbru deosebit, dar, în vremurile acelea, cultul personalităţii era practic inexistent. El îşi vedea de meserie şi privea succesul extraordinar de care se bucura, ca pe o recompensă firească a muncii lui. Tot ce cânta el devenea şlagăr (...)” - Margareta Pâslaru.

07
/09
/16

Setea de cultură a bucureştenilor s-a manifestat plenar în a doua jumătate a sec. al 19-lea. Un grup de iniţiativă, creat în vremea lui Cuza Vodă, a început să organizeze, seara la ora 9.00, conferinţe în casele lui Costache Ghica de lângă Cişmigiu (în piaţa Valter Mărăcineanu de azi).